Programul Școala Altfel se repetă inutil: ce schimbări pregătește ministerul?

Aceeași Mărie cu altă pălărie în clase?

Ministerul Educației pune la cale modificări pentru a scoate din impas programele extrașcolare, care au ajuns să bată pasul pe loc.

Faimosul program „Școala Altfel” cere o revizuire din temelii, asta pentru că experiențele repetate an de an trădează o acută lipsă de noutate și diversitate.

Un părinte povestea recent cum fiul său, plecat cu colegii și dirigintele într-o excursie școlară, a realizat cu frustrare că vizitează aceeași grădină zoologică pentru a treia oară la rând.

Situația nu e o excepție, ci o regulă: activitățile trase la indigo transformă o inițiativă lăudabilă într-un simplu ritual bătut în cuie.

În contrast direct cu această rutină, alți elevi din aceeași școală au ales o drumeție pe munte, reprezentând cam jumătate din efectivul clasei, în timp ce restul au frecventat cursurile tradiționale sub supravegherea profesorilor. De cealaltă parte, o liceancă a preferat să profite de săptămâna tematică ca să-și facă temele pentru meditații. Lucrul cel mai șocant? Școala n-a impus nicio activitate obligatorie, iar elevii nici n-au catadicsit să discute subiectul.

Programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” se derulează paralel în toate ciclurile de învățământ, de la grădiniță și până în clasa a XII-a. Asta înseamnă un total de 32 de săptămâni tematice pe parcursul întregii școlarizări — câte 16 pentru fiecare program în parte.

Unde mai mergem fără să cheltuim o avera?

O piedică uriașă rămâne însă regula gratuității, care taie drastic din elanul organizatorilor și le limitează opțiunile la minimum.

Părinții ridică din umeri: unitățile locale de pompieri, Muzeul Satului, Institutul de Meteorologie sau Banca Națională au fost stoarse de resurse încă de la grădiniță și până la gimnaziu. Frecvența a devenit atât de absurdă, încât pompierii au ajuns să recunoască copiii: sunt aceiași, doar că au mai crescut câțiva centimetri de la un an la altul.

Întrebarea de pe buzele tuturor e simplă: ce alte destinații mai bifează criteriile de „altfel” și „verde” fără să coste nimic?

Orice ieșire din perimetrul școlii cere bani, iar transportul în comun e adesea depășit de situație. Pentru cei mici, autobuzele închiriate devin o necesitate costisitoare.

Un exemplu grăitor este suma de 80 de lei cerută pe elev pentru un drum din Drumul Taberei până la Institutul de Meteorologie — un tarif care i-a scandalizat pe părinți, aceștia așteptându-se la un vehicul cel puțin exotic, nu la un autobuz obișnuit.

Toate aceste realități financiare și logistice bat alarma: reformele sunt o urgență absolută pentru a aduce un strop de inovație în școli.