Proteste în Serbia împotriva restricțiilor de vot din străinătate
Competiția electorală e tot mai acerbă!
Miercuri seara, zecile de mii de cetățeni sârbi s-au reunit în capitala Belgrad pentru a exprima nemulțumirea lor față de noile reguli stricte aplicate în procesul de votare din afara granițelor țării. Această mobilizare masivă intervine într-un context tensionat, cu doar câteva zile înainte de scrutinul legislativ anticipat programat pentru 25 octombrie, moment decisiv pentru destinul politic al statului.
Conform informațiilor furnizate de agenția de presă dpa și preluate de Agerpres, numărul participanților la manifestație a depășit pragul de 1.000 de persoane, aceștia concentrându-se în imediata apropiere a sediului Comisiei Electorale Republicane (RIK).
Demonstranții au solicitat cu insistență retragerea unor hotărâri administrative pe care le consideră bariere artificiale, menite să complice semnificativ accesul la urne pentru diaspora sârbă.
Una dintre cele mai controversate schimbări introduse recent vizează relocalizarea secțiilor de votare destinate cetățenilor rezidenți în străinătate. Acestea sunt acum amplasate preponderent în incintele ambasadelor și consulatelor, o decizie care impune mulțor electori parcurgerea a distanțe considerabile până la punctul de votare.
Noul regulament schimbă orele de vot?
Mai mult, noul regulament stipulează că orele de funcționare a acestor secții se aliniază strict cu fusa orar al Serbiei.
Consecvența directă a acestei măsuri este faptul că alegătorii din emisferele îndepărtate, precum Australia, se vor vedea nevoiți să își exercite dreptul la vot în plină noapte, o situație considerată de critici a fi lipsită de logică practică.
RIK, organism dominat de susținători ai Partidului Progresist Sârb (SNS), a justificat aceste ajustări prin trimiterea la directivele transmise de Ministerul Afacerilor Externe.
Contextul electoral actual este marcat de o competiție acerbă între formațiunile politice. Pe de o parte, SNS, condus de figura istorică Aleksandar Vučić, domn al scenei politice sârbe din 2012 încoace, încearcă să își consolideze puterea.
Pe de altă parte, o mișcare de opoziție energică, cunoscută sub numele de „Students Win”, alături de alianța „Serbia Europeană” – formată din partide pro-occidentale – pregătesc o contestație fermă a suprematiei coaliției de guvernare.
Ce face acum Aleksandar Vučić?
Scara interesului din partea diasporei a crescut exponențial: peste 100.000 de sârbi din străinătate s-au înregistrat pentru acest scrutin, contrastând brusc cu cele aproximativ 40.000 de înscrieri înregistrate la ultimele alegeri parlamentare din 2023.
Aleksandar Vučić, fostul șef de stat care și-a depus demisia la finalul lunii trecute pentru a putea coordona direct campania electorală a SNS, și-a anunțat intenția de a accesa funcția de prim-ministru. În discursul său adresat susținătorilor adunați în fața palatului prezidențial duminică, 27 septembrie, el a subliniat caracterul definitiv al retragerii sale din rolul de președinte, declarându-se mândru de realizările comune și aprofundând sentimentul de final de eră.
În vacanța de putere executivă creată, Constituția Serbiei prevede ca Ana Brnabić, actuala președintă a parlamentului aflată în ultimul mandat, să preia atribuțiile de președinte interimar până la desemnarea unui nou conducător.
Tensiunea socială care a generat acest val de proteste are rădăcini profunde în tragedia din noiembrie 2024, când acoperişul gării din Novi Sad s-a prăbușit, costând viața a 16 persoane. Această catastrofă, atribuită de observatori neglijenței cronică și corupției instituționale, a declanșat luni întregi de manifestații naționale și a catalizat formarea mișcării studențești anti-corupție, care acum joacă un rol central în opoziția electorală.