Războiul din Orientul Mijlociu: Pericol pentru economia europeană
Europa în recesiune sau reziliență?
Economia europeană dă semne de slăbiciune, iar războiul din Orientul Mijlociu adaugă o presiune suplimentară, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI) într-un raport recent, citat de Euronews. Evoluția conflictului va fi decisivă: un război scurt ar putea limita pagubele, dar o criză prelungită ar putea arunca Europa în recesiune.
Deși economia europeană se dovedește încă rezistentă, este din ce în ce mai vulnerabilă la șocurile externe, în special pe fondul crizei energetice accentuate de tensiunile din Iran și de posibila închidere a strâmtorii Ormuz. FMI insistă asupra necesității unor reforme rapide, printre care finalizarea pieței unice europene prin îmbunătățirea conexiunilor la rețelele electrice, aprofundarea integrării financiare și stimularea productivității.
Prețurile petrolului au explodat, crescând cu aproximativ 70%, iar prețurile gazelor în Europa rămân cu 45% mai mari decât înainte de război. Deși impactul nu este la fel de sever ca în 2022, aceste creșteri vor afecta serios creșterea economică, avertizează FMI.
Trecerea Europei către surse regenerabile – care acum asigură peste jumătate din producția de energie electrică – a ajutat la atenuarea șocului energetic, dar protecția oferită este doar parțială.
Previziuni economice revizuite în jos
FMI și-a revizuit în jos previziunile de creștere pentru zona euro, estimând acum o expansiune de puțin peste 1% în 2026, comparativ cu 1,4% înainte de escaladarea conflictului din Iran. În același timp, inflația rămâne ridicată, alimentată de costurile mari ale energiei și de întreruperile lanțurilor de aprovizionare.
„Impactul economic general va depinde de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie”, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă. El a avertizat că Europa nu își poate permite să repete greșelile trecutului, subliniind că orice măsură de sprijin trebuie să fie temporară, bine țintită și să nu alimenteze cererea agregată.
Vulnerabilități structurale și dependența de combustibili fosili
Europa se confrunta deja cu prețuri ridicate la energie înainte de războiul din Iran, industria europeană fiind nevoită să plătească de două până la trei ori mai mult pentru energie decât concurenții din Statele Unite și China. FMI avertizează că acest decalaj nu este doar temporar, ci reflectă o vulnerabilitate structurală.
În acest context, continuarea reformei energetice este crucială.
Va reuși Europa să finalizeze piața internă a energiei?
FMI îndeamnă UE să își mențină angajamentul față de reducerea dependenței de combustibilii fosili și să sprijine sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), considerat esențial pentru promovarea energiei eoliene și solare.
Abandonarea ETS ar putea pune în pericol progresele obținute în direcția decarbonizării.
Finalizarea pieței interne a energiei, o prioritate
Finalizarea pieței interne a energiei este, de asemenea, o prioritate.
Pachetul privind rețelele propus de Comisia Europeană în decembrie anul trecut este considerat un pas important în această direcție.
O rețea electrică modernizată și sisteme eficiente de stocare sunt cruciale pentru tranziția energetică a UE și vor domina agenda politică a blocului în următoarele luni.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a solicitat Parlamentului și Consiliului să ajungă la un acord politic cu privire la propunerea rețelelor până în vară.
Legea pentru accelerarea industrială și riscurile protecționismului
Raportul FMI menționează și Legea privind accelerarea industrială (IAA) propusă de Comisie, apreciind că aceasta conține măsuri utile, inclusiv eforturi de diversificare a lanțurilor de aprovizionare. Cu toate acestea, avertizează că regulile de achiziții publice „Fabricat în Europa” și condițiile de investiții străine legate de crearea de valoare locală ar putea distorsiona piețele și slăbi avantajul competitiv.
Protejarea industriilor strategice este un obiectiv legitim, dar trebuie să fie ghidată de o analiză riguroasă cost-beneficiu. Intervențiile ar trebui limitate la cazurile în care piețele nu se pot ajusta singure în mod eficient. FMI avertizează, de asemenea, împotriva politicilor comune care ar putea slăbi poziția Europei, cum ar fi relaxarea regulilor de concurență, urmărirea unor strategii industriale necoordonate sau reducerea angajamentelor climatice.