RBL cere noului guvern stabilitate fiscală și profesionalism în stat

Cinci măsuri concrete pentru stabilitate!

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) a transmis miercuri un mesaj clar echipei executive care urmează a fi constituită: stabilitate.

În comunicatul oficial, organizația enumeră prioritățile sale, printre care păstrarea cotei unice de impozitare, reducerea decalajului de TVA și modernizarea modului în care sunt conduse companiile de stat.

Sergiu Neguț, președintele RBL, a subliniat că documentul nu este o declarație de loialitate față de un partid sau o formulă guvernamentală anume. Textul va fi pus la dispoziția oricărei formațiuni parlamentare care îl va solicita, iar fundația promite să nu adopte poziții private divergente față de cele exprimate public.

„Nu cerem favoruri, ci stabilitate”, a explicat Neguț, amintind că încă din aprilie 2026, la Summit-ul RBL, mediul de afaceri a solicitat respectarea principiului continuității pentru mecanismele care funcționează eficient.

Sectorul privat nu dorește un stat minimal, ci unul mai capabil, deoarece o administrație competentă și previzibilă este baza unei economii solide.

Propunerea RBL se structurează în cinci direcții principale. Prima vizează fiscalitatea: menținerea cotei unice, competitivitatea costului forței de muncă și facilitarea accesului pe piața muncii. Organizația insistă ca taxa pentru contractele cu timp parțial să fie strict proporțională cu orele prestate.

Atenție deosebită este acordată ocupării tinerilor și reintegrării persoanelor care au părăsit forța de muncă, aspecte care trebuie asumate ca obiective distincte, cu ținte și indicatori clari, comunicate public.

A doua propunere țintește reducerea decalajului de TVA. RBL solicită publicarea detaliată a structurii acestui decalaj și stabilirea unor obiective legale pentru colectare. Reprezentanții organizației argumentează că România înregistrează cea mai mare discrepanță de TVA din Uniunea Europeană, o problemă ignorată de guvernele anterioare.

Investiții publice și tinerii pe piața muncii?

Fără o analiză detaliată pe componente, este imposibil de stabilit ținte realiste de recuperare.

A treia direcție se referă la predictibilitatea legislativă. Modificările Codului fiscal ar trebui realizate exclusiv prin lege, cu un interval minim de șase luni între publicare și intrarea în vigoare. Evaluarea de impact trebuie publicată înainte de adoptarea normelor noi, iar modificările în cursul anului fiscal ar trebui interzise.

A patra propunere țintește companiile de stat, care trebuie administrate de profesioniști, iar funcțiile publice ocupate pe bază de competență.

RBL cere eliminarea numirilor sistematice în mandate provizorii, instituirea consiliilor de administrație profesioniste și stabilirea unor ținte de performanță publice cu consecințe reale.

În privința investițiilor publice, RBL consideră esențială orientarea fondurilor către proiecte care generează valoare adăugată. Odată cu finalizarea PNRR și pregătirea Planului de Parteneriat Național și Regional, riscul principal nu este absorbția lentă, ci absorbția neeficientă.

Se solicită publicarea criteriilor de selecție înainte de alocarea sumelor și crearea unui consiliu consultativ, care să includă mediul de afaceri, societatea civilă, administrația locală și mediul academic, cu minutele ședințelor făcute publice.

RBL atrage atenția și asupra situației tinerilor, unde aproape unul din trei nu lucrează, o problemă absentă din „Acordul celor zece priorități”. Organizația cere ca ocuparea tinerilor și reîncadrarea profesională a celor ieși din muncă să fie obiective distincte ale programului de guvernare, cu ținte cuantificate, termene, responsabili instituționali și indicatori raportați trimestrial: rata de ocupare, rata NEET pentru grupa de vârstă 15-29 de ani și rata de revenire în ocupare a persoanelor în șomaj de peste șase luni.

Fundația clarifică că nu cere reducerea cotelor de impozitare sau contribuții, nici subvenții sau tratament preferențial, și nu susține trecerea la impozitare progresivă. În schimb, RBL confirmă disponibilitatea de a participa la întâlnirile tematice, aducând date din economia reală.

Mediul de afaceri nu solicită bani de la stat, ci executarea obligațiilor deja asumate, inclusiv plata la termen a datoriei instituțiilor publice către furnizorii privați.