Reconstrucția Ucrainei, oportunitate strategică pentru economia României, spune Oana Țoiu

Cine conduce reuniunea Formatului București 9?

Formatul București 9 a fost lansat în 2015 de România și Polonia, ca reacție la anexarea Crimeei de către Federația Rusă și la declanșarea conflictului din Donbas, în estul Ucrainei. Din grup fac parte România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania, state aflate pe flancul estic al NATO și unite de preocupările legate de securitatea regională și de amenințarea reprezentată de Rusia.

Summitul are loc anual într-unul dintre statele membre, iar România găzduiește din nou reuniunea după ediția organizată în 2022.

La întâlnirea de la Palatul Cotroceni participă liderii statelor B9 și ai țărilor nordice (Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda și Islanda) alături desecretarul general al NATO, Mark Rutte, și de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Statele Unite sunt reprezentate de subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno.

Reuniunea este condusă de președintele României, Nicușor Dan, împreună cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, tema centrală a summitului fiind Delivering More for Transatlantic Security (Livrând mai mult pentru securitatea transatlantică). Reuniunea de miercuri are ca scop coordonare politică și strategică înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat unul dintre cele mai importante momente diplomatice ale anului pentru Alianță.

Liderii celor nouă state de pe flancul estic, alături de reprezentanții țărilor nordice, încearcă să își armonizeze pozițiile pe teme esențiale de securitate, de la consolidarea apărării colective până la sprijinul acordat Ucrainei.

Pentru România, statutul de gazdă implică și rolul de facilitator al unui consens regional care să influențeze agenda și deciziile NATO.

Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu, a explicat, în acest context, că miza reuniunii este definirea unor priorități comune și transmiterea unui mesaj de unitate într-un moment marcat de tensiuni de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al Alianței. Summitul B9, care a fost inițiat de România și Polonia după începerea războiului de agresiune în Crimeea, este și acum locul principal de dialog și consultare între țările de pe flancul estic.

Vine și Maia Sandu la reuniunea de la București?

Avem și țările nordice prezente alături de noi. Vorbim despre coordonarea perspectivelor țărilor prezente prin liderii lor și în pregătirea summitului NATO de la Ankara.

Varianta cea mai simplă de a explica miza zilei de mâine este creșterea securității noastre comune, prin acordul între liderii prezenți la Summitul B9, a declarat Oana Țoiu pentru Adevărul.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este așteptată și ea la București, într-un moment în care procesul de aderare a Chișinăului la Uniunea Europeană traversează o etapă sensibilă. România a fost constant unul dintre cei mai vocali susținători ai aderării Republicii Moldova la UE, iar Oana Țoiu a ținut să reafirme această poziție și să explice de ce îndeplinirea acestui obiectiv servește nu doar Chișinăului, ci întregii regiuni.

Poziția României este fermă în direcția integrării în Uniunea Europeană a Moldovei, pentru că asta este varianta în care putem să creștem în acest moment și standardele de viață în regiune, și securitatea.

Odată cu alegerile din Ungaria, a crescut și intensitatea negocierilor privind deblocarea clusterelor, a explicat Oana Țoiu.

Prezența lui Volodimir Zelenski la summit vine după semnarea parteneriatului strategic româno-ucrainean, un document care a marcat o etapă nouă în relația dintre cele două țări.

Relația noastră ca vecine a avut și episoade complicate în istorie. În acest moment, miza este pacea durabilă în regiune, dar ca să putem să ajungem acolo, în paralel avansează obiective economice comune. Companiile din România au acces la licitațiile și achizițiile din Ucraina, pentru că vorbim și de foarte multe fonduri de reconstrucție care se duc mai departe în licitații către operatorii economici.