România, lider UE în călătorii interne: cele mai multe deplasări în 2026

Mobilitatea europeană a crescut recent!

România dominează clasamentul european al deplasărilor naționale, conform analizelor Eurostat pentru anul 2026

Conform statisticilor recente difuzate de Eurostat, România s-a impus ca lider absolut în UE privind proporția deplasărilor efectuate exclusiv pe teritoriul propriu.

Această poziție evidențiază o tendință distinctă față de alte state membre, unde fluxul turistic sau de afaceri tinde spre granițele externe ale blocului.

Analiza datelor relevă o structură a mobilității rezidentelor UE care pune accent masiv pe circuitul intern, transformând fiecare stat într-o destinație principală pentru proprii cetățeni, dar cu ponderi foarte diferite de la o țară la alta.

Contextul general al mobilității în Europa a cunoscut o dinamică pozitivă în ultima perioadă. În anul 2025, totalul deplasărilor realizate de europeni, fie în scopuri personale, fie profesionale, a atins 1,20 miliarde de unități. Acest volum reprezintă o creștere modestă, dar constantă, de 1,4% comparativ cu 2024. În termeni absoluți, această progresie se traduce prin adăugarea a aproximativ 17 milioane de călătorii suplimentare în economia europeană, semnalând o revenire stabilă la nivelurile pre-pandemice și chiar depășirea acestora.

Distribuirea acestui imens trafic geografic arată o clară predilecție pentru spațiul intern al Uniunii. Din totalul de 1,20 miliarde de evenimente turistice sau de afaceri, 848 de milioane au fost efectuate strict în interiorul frontierelor naționale ale statului respectiv, reprezentând 70% din ansamblu.

Dominanța internă din România scade ușor?

Pe de altă parte, 264 de milioane de deplasări (echivalentul a 22% din total) au implicat traversarea unei frontiere, rămânând însă în cadrul spațiului comunitar. Cumulativ, aceste două categorii demonstrează faptul că 92% dintre rezidenții UE preferă destinații situate în interiorul blocului european, evitând majoritatea călătoriilor transcontinentale sau intercontinentale.

În clasamentul individual al statelor membre, România a obținut cea mai mare pondere a călătoriilor interne raportat la totalul deplasărilor naționale, atingând pragul de 89%. Această performanță statistică plasează țara noastră pe prima poziție, urmată la distanță relativ mică de Spania, care înregistrează o rată de 87%. Pe podiumul următor se află Grecia, Franța și Portugalia, fiecare având o identică pondere de 85% a deplasărilor efectuate acasă. La cealaltă extremă a spectrului se situează Luxemburg, unde doar 5% din deplasări sunt interne, urmat de Belgia cu 29% și Malta cu 32%, indicând o dependență mult mai mare de turismul extern sau de circulația internațională frecventă.

Un aspect notabil din evoluția istorică a datelor pentru România este ușoara diminuare a dominanței circuitului intern. Dacă în anul 2024 ponderea deplasărilor naționale era de 90%, în 2025 aceasta a scăzut cu un punct procentual, stabilizându-se la 89%. Deși variabilitatea pare minimă, ea reflectă o schimbare structurală minoră în comportamentul turistic al românilor, care încep să exploreze mai des destinațiile din afara granițelor, deși încă rămân loiali turismului domestic.

Economia deplasărilor dezvăluie o paradigme interesantă: deși volumul numeric al călătoriilor interne este superior celui al deplasărilor în străinătate, impactul financiar este invers proporțional. Rezidenții Uniunii au alocat în 2025 suma totală de 266,2 miliarde de euro pentru vacanțele sau deplasările efectuate acasă. Totuși, pentru deplasările din afara granițelor naționale, cheltuielile au urcat la 379,4 miliarde de euro. Aceasta subliniază că fiecare călătorie internațională generează o valoare economică semnificativ mai mare decât media deplasărilor interne, datorită duratei mai lungi a șederilor și costurilor logistice superioare.

Analiza detaliată a structurii de cheltuieli pentru circuitul intern arată o concentrare majoritară pe servicii esențiale de bază. În totalul de 266,2 miliarde de euro cheltuiți intern, cazarea a absorbit 34% din buget, adică 90,3 miliarde de euro, în timp ce componenta de transport a reprezentat 21%, echivalent cu 56 miliarde de euro.

Împreună, aceste două categorii formează peste jumătate din totalul investițiilor financiare în turismul domestic, demonstrând că infrastructura de primire și mobilitate rămâne coloana vertebrală a economiei turismului intern european.