România rămâne campioana inflației în Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare scăderi
Care este peisajul inflației în UE?
România continuă să conducă detașat topul scumpirilor în Uniunea Europeană, deși datele recente arată o ușoară ameliorare a situației. În august 2026, rata anuală a inflației a coborât la 6,3%, o scădere vizibilă față de cota de 8,2% înregistrată în iulie.
Chiar și așa, rămânem țara cu cea mai mare inflație din blocul comunitar. Tendința de scădere n-a fost însă doar a noastră, contextul regional fiind presărat cu fluctuații de tot felul.
Media inflației în Uniunea Europeană a urcat la 3,2%, trecând de pragul de 3%, în timp ce în zona euro indicatorul a crescut de la 2,9% la 3,2%. Lituania vine din urmă cu 5,6%, iar Cipru se situează la 5,2%.
Ce diferențe există între indicatorii naționali și cei europeni?
La polul opus, unde prețurile au stat cel mai mult pe loc, găsim Suedia, cu o inflație anuală de doar 0,3%, Estonia, la 1,3%, și Cehia, la 1,5%.
Dacă privim imaginea de ansamblu a lunii august 2026, în șase state membre inflația a scăzut, într-unul a stagnat, iar în alte douăzeci presiunea pe prețuri a crescut.
Merită menționat cum se fac aceste calcule transfrontaliere.
Ce servicii și mărfuri au impulsionat prețurile?
Institutul Național de Statistică ne spune că rata anuală a inflației a fost de 6,17% în august, în jos de la 8,16% în iulie, calculată după indicele național al prețurilor de consum.
Totuși, pentru ca cifrele să poată fi comparate corect între țările UE, se folosește indicele armonizat. Pe această bază standardizată, inflația din România a urcat la 6,3% în august 2026 față de aceeași lună din 2025. Cât despre variația lunară, indicele național a fost de 100,22%, iar cel armonizat a ajuns la 100,26% față de iulie.
În economia românească, scumpirile lovesc foarte diferit în funcție de sector. Între august 2025 și august 2026, serviciile s-au scumpit cel mai mult, cu 11,28%, fiind motorul principal al creșterii generale.
Care este motorul scumpirilor în zona euro?
Mărfurile nealimentare au urcat cu 6,36%, în timp ce alimentele au scumpiri mai moderate, de 2,62%. Dacă adunăm datele de la începutul anului, adică din decembrie 2025 până în august 2026, inflația a ajuns la 4,6%.
Privind pe o perioadă de 12 luni, între septembrie 2025 și august 2026, comparativ cu anul anterior, rata medie a prețurilor de consum a fost de 9,5%. Folosind metodologia europeană armonioasă pentru aceleași intervale, media coboară la 8,6%. Cifrele arată clar că presiunea inflaționistă persistă, chiar dacă ritmul de creștere a mai slăbit.
La nivel european, saltul la 3,2% din august s-a datorat în mare parte serviciilor, care au adus 1,43 puncte procentuale la total, dar și energiei, cu o contribuție de 1,29 puncte procentuale. Asta arată că energia și sectorul terțiar rămân principalele bătăi de cap pentru economia comunitară.
Cum reacționează BNR și ce prognoze urmează?
Față de această realitate economică, Banca Națională a României a adoptat o prudență vizibilă și și-a actualizat prognozele.
BNR anticipează acum o inflație de 6,1% pentru finalul lui 2026, în urcare față de estimarea anterioară de 5,5%. Pentru sfârșitul lui 2027, noua prognoză indică 3,4%, de la 2,9% cât era planificat înainte. Aceste ajustări au fost făcute publice în august de guvernatorul Mugur Isărescu, care a subliniat că prețurile trebuie monitorizate îndeaproape.
Contextul local depinde mult și de piața energiei sau a combustibililor, factori care pot frâna sau accelera scăderea prețurilor. Chiar dacă datele recente arată o detensionare față de vârfurile din vară, faptul că România rămâne pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor continuă să fie o provocare uriașă pentru politica economică.