România rămâne în urmă în negocierile bugetului UE 2028‑2034

De ce România nu a reușit să se audă?

Într-un context în care tensiunile din Bruxelles ating cote istorice, România nu a reușit să își facă vocea auzită în cadrul discuțiilor privind bugetul UE pentru perioada 2028‑2034. În scenariul actual, liderii de stat din toate statele membre au pus de vorbă un acord înainte de sfârșitul acestui an, iar reacțiile exprimate în domeniul public au subliniat un nivel ridicat de disconfort și frustrare.

De la declarațiile prim‑ministrului olandez Rob Jetten, la planurile de a se reuni în noiembrie, situația pare să se înrostească, iar România se află în continuare în marginala discuțiilor.

Dialogul rece al summitului?

Prim‑ministrul olandez, Rob Jetten, a făcut o declarație clară în primul rând al summitului liderilor UE: „Totul se transpune într‑un dialog rece, iar rezultatul este nemulțumirea generală”. Acest comentariu a fost lansat în timp ce se pregătea să participe la o întâlnire de stat, iar în același timp, se făcea evidentă că „discuțiile din spatele ușilor închise” aveau un ton mai dur decât cel public.

Declarațiile de la Bruxelles au confirmat deja că tema bugetului 2028‑2034 este una dintre cele mai dificile pe care trebuie să le depășească liderii europeni.

Irlanda, care deține președinția rotativă a UE în această perioadă, a prezentat un proiect de buget revizuit, care ar reduce sumele alocate cu aproximativ 159 de miliarde de euro. În ciuda acestei inițiative, joi oficialii europeni au exprimat rezistență fermă față de noile propuneri. Motivele de respingere au fost diferite în funcție de tabără.

Propunerea irlandeză și rezistența europeană!

În timp ce o parte a statelor „frugale” consideră că reducerea nu este suficientă, o altă parte, reprezentată de liderii care susțin mai multe tăieri, a subliniat că propunerea nu „merge suficient de departe”.

Germania, Olanda, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda au fost printre cele care au cerut reduceri majore în buget. În urma summitului, premierul belgian Bart De Wever a adăugat că „este mult prea mare, mult prea costisitor”.

În plus, premierul suedez, Ulf Kristersson, a declarat că ar crește contribuția netă a Suediei cu aproape 60 %, considerând această măsură inacceptabilă.

Taberele „frugale” în acțiune?

În contrast, cancelarul german Friedrich Merz, care se află în centrul taberei „frugale”, a menționat că, deși propunerea irlandeză a înregistrat progrese, există încă necesitatea de a reduce bugetul.

Pe de altă parte, liderii din țările care au o politică de „prietenie a coeziunii” – inclusiv România, Italia și Polonia – au susținut că bugetul trebuie să rămână la nivelul propus. În acest sens, prim‑ministrul spaniol Pedro Sánchez a susținut că bugetul este prea mic, iar prim‑ministrul italian Giorgia Meloni a insistat că nu există loc pentru noi reduceri.

Susținătorii bugetului și grupul „prietenilor coeziunii”!

În plus, România a organizat o întâlnire a grupului „prietenilor coeziunii”, care a adunat lideri de la Grecia, Polonia, Cehia și Ungaria.

În cadrul acestei întâlniri, Dan a subliniat patru priorități: protejarea coeziunii, susținerea agriculturii, contribuții echitabile din partea statelor membre și resurse suficiente pentru a aborda toate prioritățile comune.

Întâlniri suplimentare și presiuni pentru un acord?

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat joi că va convoca o reuniune suplimentară pe 26 noiembrie pentru a depăși dezacordurile și a pune bazele unui acord final în decembrie. În cadrul acestei întâlniri, Costa a promovat noi cifre bugetare, menționând că „va prezenta noi cifre bugetare înainte de reuniune, potrivit unui oficial al UE, citat de Politico”.

Intenția sa este de a forța un compromis, prin prezentarea de noi propuneri și prin presiunea asupra liderilor să finalizeze negocierile până la sfârșitul anului, pentru a nu permite alegerilor din Franța, Italia și Polonia din 2027 să deraieze discuțiile.

În discursul său adresat liderilor, Costa a avertizat că depășirea termenului limită de la sfârșitul anului ar întârzia plățile UE către agricultori și ar întârzia și implementarea bugetului până în 1 ianuarie 2028. Dacă liderii nu reușesc să ajungă la un acord în decembrie, calendarul electoral ar putea amâna încheierea acordului până în mai sau chiar octombrie 2027, a avertizat Costa, conform a doi diplomați ai UE informați cu privire la discuții.