România riscă rating „junk” dacă criza politică nu se rezolvă, avertizează Fitch

România riscă să devină „junk” fără un buget 2027 credibil!

Agenția internațională de rating Fitch Ratings a emis un avertisment sever: dacă impasul politic din România se prelungesc, statul riscă să fie coborât în categoria „junk”, adică în zona de risc ridicat pentru investitorii străini. Conform analizei difuzate de Bloomberg, lipsa unui executiv operațional și neclaritatea legată de strategiile fiscale exercită o presiune considerabilă asupra bonității țării. În acest moment critic, Bucureștiul are obligația de a demonstra piețelor financiare că poate menține ritmul reducerii deficitului bugetar, chiar și în mijlocul turbulențelor instituționale.

Situația s-a complicat semnificativ odată cu desemnarea, de către președintele Nicușor Dan, a europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan în funcția de prim-ministru.

Noul mandat vine cu un termen limită strict: Mureșan dispune de doar zece zile pentru a construi echipa guvernamentală și pentru a obține votul de încredere din partea Parlamentului.

Totuși, obstacolul major rămâne absența unei majorități parlamentare clare, ceea ce face ca procesul de formare a guvernului să fie extrem de incert.

Malgorzata Krzywicka, analist senior la Fitch, a subliniat pentru Bloomberg că succesul viitoarei administrații depinde crucial de capacitatea acesteia de a continua reducerea deficitului și de a prezenta un plan fiscal convingător.

Această componentă va fi decisivă în reevaluarea calității creditului României.

Fitch avertizează: România riscă să devină „junk”!

Potrivit acelei analiste, fiecare zi în care criza politică se prelungeste fără a se forma un guvern funcțional generează noi semne de întrebare privind predictibilitatea politicilor fiscale și abilitatea autorităților de a implementa ajustările necesare. Următoarea revizuire a calificativului de către Fitch este programată pentru luna ianuarie a anului 2027. Până la acel moment, guvernantii trebuie să ofere piețelor financiare și agențiilor de rating o strategie credibilă pentru diminuarea deficitului și stabilizarea datoriei publice.

Analiza detaliată indică faptul că România necesită o ajustare suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din produsul intern brut pentru a asigura stabilizarea datoriei pe termen mediu. Un alt aspect crucial va fi elaborarea bugetului pentru anul 2027, alături de prezentarea unei traiectorii credibile spre atingerea țintei europene de deficit de 3% din PIB.

Contextul actual este influențat și de decizia din luna iulie, când Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, dar a păstrat perspectiva negativă. Acesta reprezintă pragul inferior al categoriei de investiții recomandate. O eventuală scădere sub acest nivel ar clasifica România în segmentul „junk”, asociat cu statele care prezintă un risc mai mare pentru creditori. La momentul respectiv, agenția a identificat mai multe vulnerabilități structurale ale economiei locale, printre care deficitele bugetare și ale contului curent ridicate, creșterea constantă a datoriei publice, presiunea inflaționistă și incertitudinea politică persistentă.

Proiecțiile financiare ale Fitch arată că deficitul general guvernamental va scădea la 5,9% din PIB în anul 2026, în jos de la nivelul de 9,3% înregistrat în 2024. Deși această reducere este pozitivă, nivelul rămâne totuși ridicat comparativ cu alte economii din categoria „BBB”. Mai departe, agenția estimează că datoria guvernamentală va atinge 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% la finalul anului 2025.

Presiunea asupra României nu provine exclusiv de la Fitch.

Standard & Poor’s este de asemenea pe punctul de a anunța, pe data de 2 octombrie, rezultatul revizuiri proprii a ratingului țării. În prezent, toate cele trei agenții majore – Fitch, S&P și Moody’s – atribuie o perspectivă negativă ratingului suveran al României.

În acest climat de tensiune, formarea unui guvern stabil și aprobarea unui buget credibil pentru 2027 devin factorii urmăriți cu maximă atenție de către investitorii globali și analiștii de piață.