Rusia, confruntată cu o criză economică fără precedent

Pierde Rusia specialiști valoroși?

Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei a avertizat marți asupra unei situații unice pe piața muncii.

„Niciodată în istoria modernă a Rusiei nu am întâlnit o lipsă atât de acută de forță de muncă”, a declarat Elvira Nabiullina la summitul Alfa, un eveniment organizat de mediul de afaceri rus.

Această penurie are un impact direct asupra întregii economii și asupra deciziilor pe care le luăm, a subliniat ea.

Nabiullina a menționat că accesul la date actualizate ar fi extrem de util, însă Rosstat, institutul de statistică de la Moscova, publică datele privind forța de muncă doar cu o întârziere considerabilă – de exemplu, cifrele pentru luna martie vor fi disponibile abia pe 29 aprilie.

Maxim Reșetnikov, ministrul rus pentru dezvoltare economică, a confirmat că „rezerva de talente” a Rusiei este epuizată. Găsirea de noi resurse umane în contextul actual al pieței interne se anunță extrem de dificilă, a adăugat el, subliniind că prioritatea principală este acum creșterea productivității forței de muncă existente.

Reșetnikov a sugerat că modificări legislative ar putea facilita acest proces. Anterior, ministrul a recunoscut că situația economică a Rusiei este mai dificilă decât în ultimii ani.

Potrivit unei analize realizate de FinExpertiza, firma de consultanță care este auditorul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, rezerva de talente a țării a scăzut cu aproximativ trei milioane de persoane începând cu 2021, anul precedent declanșării războiului din Ucraina. Deși oficialii ruși evită, în general, să menționeze pierderile umane de pe front ca factor determinant al problemelor cu forța de muncă, analiștii independenți atrag atenția că acestea exacerbează dificultățile demografice de lungă durată cu care se confruntă Rusia.

Pe lângă declinul demografic, economia rusă a fost afectată de „exodul de creiere” înregistrat imediat după anunțul mobilizării parțiale în septembrie 2022. În plus, necesitățile economiei de război au atras un număr mare de muncitori din sectoarele productive către industria de armament.

Creierele părăsesc Rusia?

O altă problemă majoră este restricționarea condițiilor de intrare în țară și de acordare a permiselor de muncă pentru cetățenii străini.

În ultimele decenii, milioane de persoane din fostele republici sovietice din Asia Centrală au emigrat în Rusia, devenind o componentă indispensabilă a forței de muncă.

Cu toate acestea, retorica oficială față de muncitorii migranți s-a înăsprit dramatic după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall din Moscova, în martie 2024, unul dintre cele mai sângeroase din istoria Rusiei.

Peste 10 persoane, inclusiv cei 4 presupuși atacatori, au fost arestați. Majoritatea erau etnici tadjici de religie musulmană, care locuiau și munceau în Rusia de ani de zile, unii dintre ei deținând chiar cetățenia rusă.

La puțin peste o săptămână după atac, președintele Vladimir Putin a cerut autorităților competente o „schimbare radicală” a politicilor de imigrație.

Într-o întâlnire cu șefii poliției ruse, Putin a avertizat că atacul a fost menit să semene discordie, xenofobie și islamofobie în țară.

Măsurile concrete care vor fi luate în urma acestor solicitări rămân de văzut, dar este clar că Rusia se confruntă cu o combinație complexă de factori economici și sociali care amenință stabilitatea sa pe termen lung.