Salariile cresc, dar prețurile mai mari anulează avansul economic

Educația și administrația publică sunt cele mai afectate!

Prețurile au înghițit aproape integral creșterea recentă a veniturilor în România, lăsând mulți salariați cu o putere de cumpărare reală în scădere.

Deși statisticile oficiale indică o medie națională a salariului net mai ridicată față de acum un an, beneficiul economic concret pentru gospodării a fost erodat de inflație.

În luna august din anul 2026, valoarea medie a câștigului salarial net s-a situat la nivelul de 5.688 de lei, reprezentând o majorare de 301 de lei comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Această creștere nominală de 5,6% sună optimist la prima vedere, însă, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), capacitatea de a achiziționa bunuri și servicii cu acest venit a suferit o reducere.

Analiza detaliată a sectoriale demonstrează că această medie ascunsă maschează o realitate mai aspră pentru jumătate din economia națională. Din totalul de 84 de diviziuni economice pentru care sunt disponibile date, în 42 dintre acestea, progresia veniturilor medii nu a reușit să compenseze scumpirile înregistrate pe parcursul ultimelor 12 luni.

Rezultatul este o stagnare sau chiar o regresie a standardului de viață real pentru mii de profesioniști din diverse branșe.

Sectorul educațional și administrația publică se numără printre cei mai afectați de acest fenomen. În domeniul învățământului, media salariului net a înregistrat o creștere marginală, trecând de la 5.540 de lei la 5.592 de lei.

Diferența de doar 52 de lei corespunde unei majorări de 0,9%, un avans infim pe fondul scumpirilor generale.

Similar, în administrația publică și apărare, venitul mediu a crescut cu 51 de lei, de la 6.904 la 6.955 de lei, adică o procente de 0,7%.

După corectarea cu indicele prețurilor, aceste micro-majorări se transformă într-o pierdere a puterii de cumpărare de circa 5%, ceea ce înseamnă că, deși buletul de plată este ușor mai gros, banii acoperă o gamă mai restrânsă de cheltuieli.

Sectorul IT rămâne lider la salarii!

Situația este asemănătoare și în sectorul sănătății, unde media veniturilor nete a urcat cu doar 34 de lei, de la 6.435 la 6.469 de lei. Aici, impactul real al inflației a dus la o scădere a puterii de cumpărare de aproximativ 5,3%. Este important de menționat că această cifră agregată include atât angajații din unitățile sanitare publice, cât și cei din sectorul privat, deci nu reflectă neapărat situația exclusiv a personalului din spitalele de stat.

Paradoxal, un salariiu ridicat nu asigură imunitate împotriva efectelor negative ale creșterii prețurilor.

Industria transporturilor aeriene ilustrează acest aspect clar: deși media câștigului net rămâne substanțială, la 10.732 de lei, aceasta a înregistrat o scădere nominală de 13,9% față de august 2025.

Odată ce se ia în calcul și inflația, eroziunea puterii de cumpărare ajunge la un nivel alarmant de 18,9%. Aceeași logică se aplică și activităților juridice și de contabilitate, unde venitul mediu net a coborât de la 8.125 la 7.355 de lei. Scăderea nominală de 9,5% se traduce printr-o reducere a capacității reale de consum de aproximativ 14,7%.

La polul opus, sectorul IT, specializat în programare și consultanță, menține poziția de lider la nivel salarial, cu o medie netă de 13.010 de lei. Totuși, creșterea anuală de 7,9% nu a fost suficientă pentru a acoperi integral presiunea inflaționistă, rezultând un avans real modest, de doar 1,6%. Practic, majoritatea sumei suplimentare incasate a fost absorbită de costurile mai mari ale vieții.

Un alt factor subtil, dar semnificativ, explicat în comunicatul INS, este modul în care se calculează mediile. În anumite activități, creșterea valorii medii a fost influențată negativ de reducerea numărului de angajați cu salarii sub medie. Mecanismul matematic este simplu de înțeles: dacă o companie angajează două persoane, una cu 3.000 de lei și alta cu 7.000 de lei, media este de 5.000 de lei.

Dacă se pierde locul de muncă cu salariul mic, media urcă instantaneu la 7.000 de lei, deși singurul angajat rămas nu a primit niciun bonus sau majorare.

Deși anexele statistice nu permit cuantificarea exactă a contribuției acestui efect structural la creșterea generală a economiei, explicarea INS subliniază necesitatea de a interpreta creșterea salariului mediu concomitent cu dinamica ocupării forței de muncă.

O medie în creștere poate indica fie o îmbunătățire a veniturilor, fie o modificare a structurii pieței muncii prin dispariția locurilor de muncă mai slab plătite.

Jurnalistul Dan Popa, autorul articolului, publicat inițial pe 13 octombrie 2026, remite cititorii la newsletterul său săptămânal „EconoMix”, lansat în fiecare joi dimineața, pentru a urmări tendințele macroeconomice și a primi recomandări privind gestionarea finanțelor personale.