Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc propune limitarea mandatului la maximum două termeni de cinci ani pentru șefii

Limitarea mandatului va schimba regulile în serviciile secrete!

Senatoarea Nicoleta Pauliuc din PNL propune reformarea mandatului la pozițiile de conducere în serviciile de informații și structurile de securitate

Senatoarea Nicoleta Pauliuc, vicelidera senatorilor Partidului Național Liberal (PNL), a anunțat în data de 9 septembrie 2026, printr-o declarație publică făcută pe rețeaua socială Facebook, intenția de a depune un set de nouă amendamente la un proiect de lege initié de Uniunea Salvați România (USR). Aceste modificări au ca scop limitarea stricte a numărului de mandateli pe care un individ îl poate exercita la conducerea unor structuri esențiale de securitate națională, precum și introducerea de mecanisme de transparență și responsabilitate în procesul de numire și evaluare a conducătorilor acestor instituții.

Printre cele mai importante propuneri ale senatorului se numără stabilirea unui limită maximă de două mandateli pentru aceleași persoane, fie că acestea sunt consecutive sau nu, la pozițiile de director al Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Informații Română (SRI), Serviciului de Protecție și Păstrare (SPP), Serviciul Tehnic de Siguranță (STS), Direcția Generală de Protecție a Informațiilor (DGPI) și Direcția Generală de Informații și Apărare (DGIA). Fiecare mandat, conform propunerii, ar trebui să aibă o durată fixă de cinci ani, nu de patru, așa cum este prevăzut în unele variante ale proiectului inițial.

AlegereaDurata de cinci ani este justificată de senatoarea cu motivul că astfel se evită suprapunerea automată a ciclului funcțional cu cel electoral de patru ani, ceea ce ar putea duce la o politizare excesivă a pozițiilor de conducere.

De asemenea, un mandat de cinci ani permite o limitare clară și objective a numărului total de mandateli pe care un individ le poate acumula în timpul carierei, prevenind astfel riscul de consolidare a puterii în mâinile unei persoane pe termen lung.

Pe lângă limitarea mandatului, senatoarea Pauliuc a propus introducerea unei evaluări anuale în fața Parlamentului a activității și performanței fiecărui director al structurilor de securitate. Conform acestei prevederi, fiecare conducător ar trebui să prezinte, în fața comisiilor parlamentare competente – în special Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat – un raport detaliat privind activitatea instituției în cursul anului trecut, precum și gradul de îndeplinire a obiectivelor strategice stabilite la începutul mandatului.

Această evaluare ar trebui să includă indicatori de rezultat, reforme initiate și termene respectate. Senatoarea a specificat că partea neclasificată a acestui raport ar trebui să fie făcută publică, în interesul transparentei și a responsabilității față de cetățeni.

Un alt element esențial al propunerii senatorului se referă la criterii de elegibilitate stricte pentru pozițiile de conducere civile în SRI și SIE.

Nicoleta Pauliuc a propus ca fiecare candidat să treacă printr-un proces de selecere care să includă, între altele, o experiență profesională relevantă de minim zece ani, deținerea unui certificat de securitate națională, trecerea printr-o audiere parlamentară și prezentarea unui proiect de management detaliat.

Acest proiect ar trebui să conțină obiective clare, indicatori de performanță măsurabili, măsuri de reformă propuse și un calendar de implementare.

Din nou, senatoarea a subliniat că partea neclasificată a documentului ar trebui să fie accesibilă publicului, iar partea clasificată ar rămașă protejata conform legii privind secretul de stat.

Senatoarea a abordat, de asemenea, problema încetării anticipate a mandatului, propunând introducerea unei proceduri clare și standardizate pentru revocarea directorului Serviciului de Informații Externe (SIE) înainte de expirarea termenului mandatului. În același timp, a cerut stabilirea de reguli distincte de revocare pentru celelalte structuri: SPP, STS, DGPI și DGIA, având în vedere diferențele în statutul și funcțiile acestor instituții.

De ce Nicoleta Pauliuc cere limitarea mandatelor în serviciile de informații?

Scopul este acela de a evita ambiguitățile juridice și de a asigura că orice schimbare în conducerea unei structuri de securitate se realizeze pe baza de criterii obiective, transparente și prevedibile.

Un alt amendament propus de senatoarea Pauliuc se concentrează pe directorii structurilor militarizate, precum SPP și STS. În acest context, ea a subliniat necesitatea unei reglementări clare privind ceea ce se întâmplă la expirarea mandatului unui director care, în același timp, are și un statut militar.

Conform ei, lege trebuie să establească explicit modul în care se realizează trecerea în rezervă, modul de calcul al gradului militar și modul în care se acordă raportul de serviciu al cadrului militar, în relație cu mandatul civil pe care îl exercită.

Fără astfel de prevederi, există risc de confuzie juridică și de tratament inegal al persoanelor care ocupă poziții hibride, cu responsabilități atât civile, cât și militare.

Senatoarea a criticat, de asemenea, unele prevederi din proiectul de lege inițial care, în opinia ei, sunt neclare, contradictoire sau plasate greșit în textul legislativ. A cerut corectarea acestor dispoziții și a propus, de asemenea, schimbarea titlului legii. Argumentația ei se bazează pe faptul că, în legislăția românească, nu există o noțiune juridică recunoscută de „servicii secrete”. În schimb, termenii corecți și conform legii sunt „servicii de informații”, precum și „autorități și instituții cu atribuții în domeniul securității naționale”. Conform Pauliuc, utilizarea unei terminologii inexacte ar putea duce la interpretații eronate și la aplicarea incoerentă a legii.

În continuare, senatoarea a subliniat că o lege serioasă privind conducerea structurilor de securitate nu se limitează doar la stabilirea duratei mandatului.

„O lege serioasă nu poate spune doar cât timp stă un om în funcție”, a declarat Nicoleta Pauliuc.

„Trebuie să spună și cum este numit directorul, ce responsabilități își asumă, cum este evaluat performanța sa, cui raportează și în ce condiții poate fi schimbat sau revocat”.

Această perspectivă reflectă o viziune integrală a guvernării, în care responsabilitatea, transparența și responsabilitatea sunt atâtea de importante cât și stabilitatea mandatului.

În ceea ce privește etapă legislativă, senatoarea a precizat că proiectul de lege, modificat cu amendamentele pe care intențează să le propună, ar putea ajunge în fața plenului Senatului după data de 15 septembrie 2026. Această dată a fost stabilită de Biroul permanent al Senatului ca limită pentru finalizarea avizelor și elaborarea raportului comisional. După îndeplinirea acestor pași procedurauxi, proiectul va putea fi discutat și votat în sesiunea plenară.

Senatoarea a exprimat optimism privind șansele de adopție, având în vedere că propozițiile sale se aliniază cu preocupările largamente răspândite privind necesitatea de reformare a conducerea structurilor de securitate în România, în direcția unei modele mai profesionale, mai transparente și mai responsabile.

Dacă vor fi adottate, aceste modificări ar putea contribui la creșterea încrederei publice în instituțiile de stat și la consolidarea unui sistem de securitate națională mai profesional și mai rezistent la presiuni externe și interne.