Studenți români rămăși fără loc în căminele publice la începutul anului universitar

Unde se situează Timișoara și Cluj-Napoca în clasamentul deficitului rezidențial?

Deficitul cronic de spațiu rezidențial afectează grav începutul noului ciclu academic în România. Zeci de mii de tineri se luptă zilnic pentru a găsi un loc sigur de dormit, într-o cursă contra cronometru care se repetă anual. Concentrarea educațională este extrem de pronunțată, având în vedere că cele patru metropole universitare – Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara – absoarbe peste 62% din întregul corp studentesc național.

Totuși, capacitatea de cazare oferită de instituțiile de învățământ superior nu a evoluat proporțional cu acest flux masiv de migranți educaționali, rămânând la un nivel structural insuficient.

O analiză detaliată realizată de firma de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox pune în lumină o realitate numerică îngrijorătoare. Sistemul actual dispune de un total de doar 80.000 de paturi disponibile, în timp ce numărul total de cursanți înmatriculați la nivel național atinge cifra de 361.000.

Această discrepanță structurală generează o concurență medie de 4,5 aspiranți pentru fiecare loc vacant. Consecvent, majoritatea studenților sunt nevoiți să se orienteze către piața privată a chiriilor, pentru a-și asigura un acoperiș deasupra capului.

Această presiune constantă asupra pieței imobiliare transformă radical dinamica orașelor mari în lunile de toamnă.

Anunțurile pentru garsoniere și apartamente mici dispar rapid de pe platformele online, iar proprietarii își permit să mențină prețurile la cote ridicate, profitând de cererea garantată generată de acest influx demografic.

Situația nu este uniformă pe teritoriul țării, existând diferențe majore între regiuni. Capitala, București, suferă cel mai mult de pe urma dezechilibrului accentuat dintre oferta limitată și cererea explozivă.

Bucureștiul atrage cel mai mare număr de tineri, cu o populație studențească de 187.677 de persoane.

Capacitatea totală de cazare, rezultată din combinarea locurilor oferite de universitățile de stat și de investitorii privați, ajunge la aproximativ 37.000 de unități. Din acest total, 32.300 de paturi fac parte din rețeaua publică, iar 4.700 se află în sistemul privat. Acest volum redus se traduce printr-o concurență directă de 5 studenți pentru un singur pat disponibil, ceea ce reduce rata de acoperire la doar 19,7%.

Aceste date se referă la toate instituțiile de învățământ din Capitală, indiferent de statutul lor public sau privat.

Aceste date se referă la toate instituțiile de învățământ din Capitală, indiferent de statutul lor public sau privat

La polul opus, centrul universitar din Iași demonstrează o eficiență superioară în gestionarea infrastructurii academice față de numărul de cursanți.

Orașul din inima Moldovei înregistrează 57.004 studenți înmatriculați, dar reușește să asigure aproximativ 16.500 de locuri de cazare, majoritatea fiind situate în campusurile administrate de stat.

Această proporție favorabilă urcă rata de acoperire la 28,9%, cel mai ridicat nivel din țară, reducând media la 3,4 studenți pentru fiecare loc de cazare.

Timișoara și Cluj-Napoca se poziționează undeva la mijlocul acestui clasament al deficitului rezidențial.

Centrul universitar din Banat raportează o rată de acoperire de 23,5%, oferind 10.700 de locuri pentru o comunitate de 45.749 de persoane, ceea ce echivalează cu exact 4,3 studenți per loc.

Cluj-Napoca, deși este cunoscut ca cel mai scump pol imobiliar din afara Capitalei și un puternic magnet pentru tineri, dispune de 14.800 de locuri publice și doar 700 de locuri private pentru o masă de 70.617 studenți.

În acest oraș, un singur pat atrage 4,5 candidați, iar procentul de acoperire este de 21,9%.

Analizatorii subliniază o altă trăsătură specifică pieței din România: dependența masivă de subvențiile de stat pentru locuirea studențească. Din totalul ofertei identificate în cele patru orașe, 94% dintre locuri aparțin căminelor publice.

Sectorul privat acoperă un segment marginal de doar 6%. Mai mult, această nișă a căminelor private este concentrată aproape exclusiv în București. Capitala absoarbe 90% din locurile construite cu capital privat la nivelul celor patru centre incluse în studiu.