Trei soluții pentru reducerea deficitului public fără măsuri de austeritate în România

Ar putea România să atingă standardele fiscale din Europa Centrală?

Din cuprinsul articoluluiGuvernul poate reduce actualul deficit bugetar fără austeritate?

Un nou studiu analizează trei modele de reformă fiscalăMiliarde de euro pierduteMăsuri de austeritate cu caracter regresivAlternative de reformă: model central-european sau model nordicSoluțiile nu țin doar de economie, ci și de politicăGuvernul poate reduce actualul deficit bugetar fără austeritate? Un nou studiu analizează trei modele de reformă fiscalăRomânia nu are doar o problemă de deficit bugetar, ci și una de colectare ataxelorși de distribuție inechitabilă a poverii fiscale.

Aceasta este una dintre concluziile studiului „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, realizat de profesorul de economie Cornel Ban și sociologul Cristian Pop și lansat miercuri de Fundația Friedrich Ebert.

Miliarde de euro pierduteRomânia se confruntă astăzi cu un paradox fiscal greu de ignorat: deși economia țării a crescut mai repede decât a multor state din Europa Centrală și de Est, veniturile sale bugetare abia ating pragul de 32% din PIB, nivel la care majoritatea vecinilor se aflau acum douăzeci de ani. Modelul economic bazat pe taxe reduse și consum alimentat de împrumuturi a produs deficite cronice, creșterea accelerată a datoriei publice și o vulnerabilitate ridicată la șocuri externe, arată autorii.

Clienții, rugați să plătească doar cu cardul, chiar și sume mici. Magazinul care încearcă să scape de numerarAlocația de stat pentru copii 2026.

Câte miliarde de euro pierde România anual?

Cazuri speciale care pot influența acordarea și continuarea plățiiÎn același timp, România pierde anual miliarde de euro din cauzaevaziunii fiscaleși a necolectării TVA și a impozitului pe profit.

Astfel, dacă nivelul colectării fiscale ar ajunge la standardele statelor din Europa Centrală, presiunea pe buget ar scădea semnificativ, iar statul ar putea investi mai mult în educație și cercetare. Poate fi redus deficitul fără măsuri de austeritate? Măsuri de austeritate cu caracter regresivAutorii studiului au analizat trei scenarii de reformă fiscală pentru reducerea deficitului. Scenariul Aprezintă măsurile Guvernului Bolojan luate începând din iunie 2025.

Acestea au fost măsuri de urgență, axate mai ales pe creșterea taxelor indirecte (TVA, accize) și pe limitarea cheltuielilor publice. Cei mai afectați au fost oamenii cu venituri mici și medii, iar domenii publice esențiale, precum educația, cercetarea și asistența socială, au avut de suferit. Guvernul nu a acționat la fel de dur când vine vorba de impozitarea capitalului, a proprietății sau a veniturilor mari.

Măsurile au stabilizat temporar finanțele statului, dar cu costuri sociale și economice mari: inflație, stagnare economică și creșterea inegalităților dintre veniturile mici și cele mari. Riscul este ca reforma fiscală să se reducă doar la austeritate și la perpetuarea dezechilibrului dintre muncă și capital , avertizează autorii, arătând, totodată, că reducerea cheltuielilor publice în sectoare-cheie, precum educația și cercetarea, va avea efecte sociale și economice negative pe termen lung. Alternative de reformă: model central-european sau model nordicAusteritatea nu era singura soluție.

Studiul propune alte două scenarii de reformă fiscală. Scenariul Beste inspirat de modelele fiscale din Europa Centrală (Polonia, Cehia) și propune măsuri precum consolidarea capacității ANAF, introducerea unui impozit progresiv pe venit, taxarea mai consistentă a capitalului și impozitarea progresivă a proprietății.