Turismul, marea „uitare” a Cabinetului Niculescu: Doar 21 de rânduri pentru o industrie vitală
Bani europeni pentru ruinele balneare?
Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, proaspăt scos din cuptorul echipei conduse de Luca Niculescu, se întinde pe nu mai puțin de 122 de pagini.
Însă, la o privire atentă printre rânduri, apare o discrepanță care dă fiori industriei ospitalității: turismul, deși declarat teoretic prioritate strategică, este expediat în doar 21 de rânduri.
Această „economie” de cuvinte spune totul despre locul real pe care sectorul îl ocupă în viziunea noii echipe de la Palatul Victoria.
Guvernul își propune, cel puțin pe hârtie, două direcții majore până în 2028. Prima vizează resuscitarea stațiunilor balneare, folosind fondurile europene din exercițiul 2021-2027.
Planul sună ambițios: se dorește modernizarea facilităților de tratament aflate astăzi într-o stare avansată de degradare, pentru a crea un produs turistic capabil să atragă vizitatori din Europa Centrală și de Vest.
Digitalizare și control strict în unitățile de cazare?
Totodată, se promite trecerea de la promovarea „cu țârâita”, bazată pe bugete anuale fragmentate, la un program multianual solid pentru 2027-2030.
Acesta ar urma să fie aliniat Strategiei Naționale 2025-2035, cu un buget ce ar putea urca până la 40-50 de milioane de euro pe an, în funcție de cât de largă va fi punga statului.
A doua axă strategică mizează pe promovarea internațională, ecoturism și, mai ales, pe tehnologie. Cabinetul Niculescu plănuiește să finalizeze rețeaua Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) și să sprijine certificarea unităților de agroturism.
La capitolul birocrație, se promite digitalizarea procesului de clasificare a hotelurilor și pensiunilor, pentru a tăia din timpii de așteptare.
O greșeală istorică ce se tot repetă?
O noutate importantă este introducerea unei evidențe digitale a turiștilor, conectată direct cu Poliția de Frontieră și INS, dar și transpunerea Regulamentului (UE) 2024/1028, care va pune sub lupă închirierile pe termen scurt, de tip Airbnb.
De implementarea acestor măsuri ar trebui să se ocupe Ministerul Economiei (MEDAT) și Ministerul Afacerilor Interne. Totuși, semnalul transmis de cele 21 de rânduri rătăcite într-un document de 122 de pagini este unul de indiferență.
Cabinetul Niculescu pare să calce pe urmele predecesorilor săi – Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă sau Ciolacu – care au tratat turismul ca pe o rudă săracă a economiei.
Este o eroare strategică majoră, având în vedere că acest sector este, în esență, cea mai eficientă carte de vizită a României.
Din păcate, de peste două decenii, politicienii români refuză să vadă că patrimoniul natural și tradițiile pot genera prosperitate reală, lăsând acest sector să rămână, pentru a câta oară, „Cenușăreasa” programelor de guvernare.