Ucraina propune Europa în reluarea negocierilor cu Rusia

Va accepta Putin o înțelegere de pace cu Ucraina?

Ucraina își dorește ca Europa să joace un rol activ în reluarea discuțiilor de pace cu Rusia, propunând un prim pas concret: oprirea atacurilor asupra aeroporturilor de ambele părți. Această idee a fost avansată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, și ar putea oferi liderilor europeni o oportunitate reală de a interveni în diplomație, într-un context în care negocierile conduse de Statele Unite între Moscova și Kiev au stagnat.

De asemenea, președintele rus, Vladimir Putin, nu a arătat un interes semnificativ pentru un acord mai cuprinzător care să pună capăt conflictului. „Probabil avem nevoie de un nou rol al Europei în eforturile noastre de pace”, a declarat Sybiha pentru POLITICO, în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene la Bruxelles.

„Poate vom încerca să obținem un armistițiu al aeroporturilor.” Propunerea se concentrează pe un acord limitat între Moscova și Kiev, prin care ambele părți să se abțină de la atacuri asupra aeroporturilor.

Oficialul ucrainean a sugerat că Putin ar putea fi motivat să accepte o astfel de înțelegere, având în vedere că marile aeroporturi rusești, precum Aeroportul Internațional Șeremetievo din Moscova și Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, devin tot mai vulnerabile la atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune. „Poate că aliații noștri europeni, prin crearea unei platforme sau a unui grup ad-hoc, ar putea discuta despre armistițiul aeroporturilor”, a spus el, menționând că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a discutat deja această idee cu unii lideri europeni.

Totuși, Kievul nu cere Europei să înlocuiască Washingtonul.

Orice efort european ar trebui să întărească diplomația condusă de SUA și să evite crearea unor canale paralele de negociere.

Trebuie să fie o cale complementară — nu în locul, nu ca alternativă, a subliniat acesta, adăugând că Europa ar trebui să vorbească cu o singură voce.

Propunerea lui Sybiha vine pe fondul unor apeluri din partea mai multor lideri europeni care susțin că Europa ar trebui să aibă un rol mai activ în diplomația legată de Ucraina. Președintele francez, Emmanuel Macron, a sugerat posibilitatea unor discuții directe cu Putin, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat pentru Welt am Sonntag că Europa trebuie să aibă un loc la masa negocierilor.

Kallas va accepta sugestia lui Putin pentru un dialog de pace?

Premierul Albaniei, Edi Rama, a afirmat luna trecută pentru POLITICO că refuzul de a dialoga cu conducerea Rusiei a fost o greșeală strategică.

Deși oficialii de rang înalt ai Uniunii Europene au fost precauți, argumentând că Putin nu a arătat o intenție serioasă de a opri războiul, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a deschis luni calea unei discuții privind rolul Europei, afirmând că miniștrii de externe vor aborda acest subiect la reuniunea de la sfârșitul acestei luni.

Kallas a respins, de asemenea, sugestia lui Putin ca fostul cancelar german, Gerhard Schroeder, să preia rolul de mediator în numele Europei, glumind că Putin l-ar putea la fel de bine nominaliza pe actorul american Steven Seagal sau pe actorul francez Gérard Depardieu, ambii cunoscuți pentru simpatia lor față de Rusia. Potrivit unui oficial european familiarizat cu discuția, ministrul ucrainean de externe a prezentat propunerea privind armistițiul aeroporturilor miniștrilor de externe ai UE în cadrul unei întâlniri cu ușile închise.

Oficialul a subliniat necesitatea prudenței, spunând că miniștrii trebuie să definească mai întâi ce își doresc de la un contact direct cu Moscova.

„Uniunea Europeană nu poate acționa orbește”, a afirmat acesta, cerând anonimatul pentru a discuta despre conversațiile private.

Discuțiile de luni de la Bruxelles au inclus și o întâlnire la nivel înalt privind întoarcerea copiilor ucraineni răpiți de Rusia, la care au participat Sybiha, Kallas și ministrul canadian de externe, Anita Anand. Până în prezent, doar aproximativ 2.100 de copii au fost readuși în Ucraina, în timp ce circa 20.000 rămân încă dispăruți.

„Sunt mamă a patru copii, iar aceasta este ziua de după Ziua Mamei în America de Nord”, a declarat Anand pentru POLITICO înainte de reuniune.

„Mai avem foarte mult de muncă pentru a-i aduce pe copii acasă la mamele lor, la familiile lor, în țara lor.”