Știri Proaspete

Un obicei zilnic ne poate salva creierul de „răpășire”?

De Andrei Nistor · 15.07.2026

Oxforde recunoaște răpășirea creieruluiCuvântul Anului 2024?

O practică simplă, de zi cu zi, ar putea fi colacul nostru de salvare într-o eră dominată de conținutul digital infinit. Din ce în ce mai mulți oameni își fac griji cu privire la impactul videoclipurilor scurte asupra funcțiilor cognitive.

Această teamă a crescut atât de mult încât a generat un termen nou: „răpășirea creierului”.

Expresia a fost recunoscută drept Cuvântul Anului 2024 de către Oxford, semnalând o îngrijorare larg răspândită că prea mult timp petrecut cu ochii în ecrane, urmărind clipuri scurte, ne lasă creierul amorțit și mai puțin concentrat.

Practic, se sugerează o scădere a agerimii mentale.

Ce înseamnă „răpășirea creierului”?

Oamenii povestesc că se simt epuizați mental după perioade lungi de utilizare a rețelelor sociale. Acest fenomen este strâns legat de ritmul alert al platformelor precum TikTok, unde informația este livrată în doze mici și rapide.

Se crede că un anumit obicei ar putea ameliora oboseala cognitivă asociată cu timpul excesiv petrecut în fața ecranelor. Această abordare proactivă a sănătății creierului ar putea ajuta indivizii să-și mențină agerimea mentală.

„Răpășirea creierului” descrie senzația de oboseală mentală sau de declin cognitiv. Aceasta este adesea asociată cu petrecerea unui timp îndelungat consumând conținut digital de scurtă durată. Termenul sugerează o reducere a capacității de concentrare și a atenției generale. De ce este această preocupare în creștere?

Îngrijorarea este tot mai mare deoarece ritmul alert al informațiilor și stimularea constantă de pe ecrane pot suprasolicita sistemul nervos. Aceasta afectează capacitatea noastră de a procesa informații complexe și de a menține atenția pe termen lung.

Expunerea continuă la fragmente scurte de conținut ne poate antrena creierul să caute recompense imediate, diminuând răbdarea necesară pentru activități care cer efort cognitiv susținut. Astfel, se creează un cerc vicios în care dependența de conținutul rapid crește, iar funcțiile cognitive esențiale slăbesc treptat.