Valuri de căldură extreme: casele din Noua Zeelandă și România sunt nepregătite
Ce facem cu valurile de căldură din Noua Zeelandă?
Schimbările climatice ne aduc valuri de căldură tot mai intense, iar casele din Noua Zeelandă, construite mai ales pentru a rezista la frig, sunt vulnerabile. Guvernul neozeelandez a început să recunoască nevoia de a îmbunătăți standardele de construcție și de a elabora planuri de adaptare.
În 2017, un val de căldură sever a provocat decese și a suprasolicitat sistemul medical.
Consecințe grave ale căldurii extreme
Consecințele valurilor de căldură pot fi devastatoare, numărul îmbolnăvirilor și deceselor legate de căldură fiind în creștere.
Serviciile de urgență au fost la limită, mulți locuitori necesitând îngrijiri medicale. Această vulnerabilitate nu este specifică doar Noua Zeelandă. România se confruntă cu provocări similare, adaptarea infrastructurii existente la schimbările climatice accelerând fiind o problemă urgentă.
În România, fondul locativ, în special cel construit în perioada comunistă, este caracterizat de o izolare termică precară. Blocuri masive de beton, fără sisteme eficiente de ventilație sau umbrire, devin adevărate capcane termice în timpul verilor toride. Multe clădiri istorice, valoroase din punct de vedere cultural, necesită reabilitare termică complexă, care să respecte cerințele de conservare, dar să îmbunătățească și confortul termic.
Urbanizarea și lipsa spațiilor verzi amplifică problema
Problema este exacerbată de urbanizarea rapidă și de lipsa spațiilor verzi din orașe. Betoanele și asfaltul absorb căldura, creând insule de căldură urbane, unde temperaturile pot fi mult mai ridicate decât în zonele rurale. Lipsa copacilor și a vegetației reduce capacitatea de a absorbi căldura și de a oferi umbră, contribuind la creșterea temperaturilor. În plus, sistemele de încălzire și răcire ineficiente, utilizarea excesivă a aparatelor de aer condiționat și consumul ridicat de energie agravează situația.
Ne putem adapta la valurile de căldură?
România, printre țările cu cel mai vechi parc locativ
În context european, România se află printre țările cu cel mai vechi parc locativ, ceea ce implică o nevoie urgentă de investiții în reabilitarea energetică a clădirilor. Programele guvernamentale existente, precum cel de reabilitare termică a blocurilor, sunt esențiale, dar necesită o implementare mai eficientă și o finanțare sustenabilă.
Este crucial să se ofere sprijin financiar și tehnic proprietarilor de clădiri pentru a adopta soluții eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi izolarea termică, înlocuirea ferestrelor și a sistemelor de încălzire, și instalarea de panouri solare.
Educație și colaborare pentru adaptare
O altă componentă importantă este educația publicului cu privire la importanța eficienței energetice și a adaptării la schimbările climatice. Cetățenii trebuie să fie conștienți de impactul propriilor acțiuni asupra mediului și să adopte comportamente responsabile, cum ar fi reducerea consumului de energie, utilizarea transportului public sau a bicicletei, și plantarea de copaci.
De asemenea, este necesară o colaborare strânsă între autoritățile locale, specialiști în construcții și comunitate pentru a dezvolta planuri de adaptare la schimbările climatice, care să țină cont de specificul fiecărei zone și de nevoile locuitorilor.
Reziliența clădirilor: o necesitate
În plus, este vitală integrarea criteriilor de reziliență la schimbările climatice în noile proiecte de construcții. Clădirile ar trebui proiectate astfel încât să fie eficiente din punct de vedere energetic, să utilizeze materiale durabile și să fie capabile să reziste la temperaturi extreme, inundații și alte fenomene meteorologice severe.
O abordare holistică, care să combine măsuri de prevenție, adaptare și atenuare, este esențială pentru a proteja populația și infrastructura de efectele negative ale schimbărilor climatice.