Vishingul prin telefon: Cum ne păcălesc escrocii folosind vocea
De ce sunt atât de periculoase apelurile-capcană?
Fraudele cibernetice nu mai înseamnă doar linkuri suspecte sau mesaje text trimise pe telefon. Din ce în ce mai des, pericolul vine direct prin voce.
În România, această înșelăciune cunoscută drept vishing a explodat pur și simplu. Statisticile din prima parte a anului 2026 arată că atacurile prin voce au reprezentat 42% din totalul incidentelor raportate. Pe locul al doilea se află phishing-ul clasic, cu 14%, urmat de smishing, adică fraudele prin SMS, cu 13%.
Atacatorii mizează pe încrederea pe care o inspiră o discuție directă, stârnind panică sau punând la minut scenarii foarte bine gândite. Sergiu Zaharia, fondatorul Expandcyber și consilier în strategie cibernetică, sublinia recent pentru ZF că atacurile bazate pe interacțiunea umană revin în forță. El estima anterior că vishing-ul a ajuns la 40% din totalul amenințărilor.
Cum poate inteligența artificială să cloneze vocea?
Datele oficiale publicate ulterior de Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) confirmă tendința. În primele șase luni din 2026, ponderea vishingului a urcat la 42%, transformând fraudele telefonice în principalul coșmar cibernetic al perioadei.
Ceea ce complică enorm lucrurile este folosirea inteligenței artificiale de către hoții digitali. Tehnologia le oferă posibilități uriașe, iar clonarea vocii a devenit o joacă de copii pentru ei. Sergiu Zaharia avertizează că vishing-ul a evoluat spectaculos tocmai datorită AI-ului generativ. Astăzi, vocea unei persoane poate fi imitată atât de bine, încât urechea umană nu mai poate face nicio diferență față de original.
În plus, tehnici precum CallerId spoofing le permit infractorilor să falsifice numărul afișat pe ecran, astfel încât să pară că sună chiar banca.
Ce scenarii folosesc escrocii pentru a păcăli?
Poliția Română a emis în august 2026 un avertisment serios pe această temă, observând o creștere a cazurilor în care cetățenii cad în plasă tocmai pentru că au încredere în instituții.
Metodele hoților sunt variate și incredibil de convingătoare. Ei sună și pretind că au detectat tranzacții suspecte, logări ciudate din străinătate sau că cineva tocmai le-a atașat un nou dispozitiv la cont. Uneori, victima este pasată de la un fals operator la altul, ajungând să vorbească cu falși polițiști sau chiar reprezentanți ai Băncii Naționale. Scopul este crearea unei urgențe care să nu lase omului timp de Pentru a nu cădea în capcană, Poliția Română recomandă câteva reguli de bază:
Tinerii sunt surprinzător de vulnerabili la vishing?
- Nu spune niciodată parola, PIN-ul, codul OTP sau datele complete de pe card (inclusiv CVV-ul). - Nu aproba tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ai inițiat tu. - Nu instala aplicații de control la distanță la cererea nimănui.
Aceste reguli se aplică indiferent cine pretinde că sună, chiar și propria bancă. Poliția recomandă insistent să suni înapoi folosind numărul oficial de pe site-ul băncii, nu cel primit de la apelant.
Un detaliu interesant este că tinerii nu sunt imuni la acest tip de fraudă, deși au crescut cu tehnologia în mână. Sergiu Zaharia explică faptul că, deși generațiile tinere se descurcă excelent cu mediul online, convorbirile telefonice directe le sunt mai puțin familiare. Pentru ei, vishing-ul vine ca o noutate absolută, dovedind că simpla familiaritate cu ecranele nu aduce o protecție automată.