Arthur Guischet: Dunărea seacă, ploi constante: expertul explică paradoxul climatic

Dunărea e în criză hidrică!

Dunărea traversează o perioadă critică, iar nivelul apei scade alarmant, chiar dacă ploile par să rămână constante. Arthur Guischet, secretarul general al Asociației Europene a Apei, a clarificat această aparentă contradicție într-o conversație cu HotNews.

Specialistul în probleme de mediu din spațiul european a avertizat că fenomenul observat în România în cursul anului curent nu este o excepție izolată, ci un model care se va repeta cu o frecvență tot mai mare în deceniile viitoare.

Contextul european e îngrijorător!

El a detaliat posibilele evoluții negative ale situației, oferind simultan recomandări concrete pentru acțiunea statului român.

Conform datelor furnizate de agenția Copernicus și preluate de InfoClima. ro, vestul continentului a înregistrat vara cea mai fierbinte din istoria măsurătorilor meteorologice.

În luna august, seceta a lovit masiv nu doar zonele occidentale, ci și teritorii extinse din centrul și estul Europei. Rapoartele indică condiții de ariditate severă în Franța, Marea Britanie, Ungaria, România și Serbia. În aceste regiuni uscate, debitul principalilor cursuri de apă a atins cote minime, fenomenul fiind exemplificat de starea Dunării, Rinului, Niprului și Bugului.

De ce plouă constant?

Guischet susține că România se află într-o stare de criză hidrică, provocată direct de situația de pe fluviul nostru. El afirmă că eșuarea presupunerii conform căreia apa este mereu disponibilă la robinet, la costuri reduse și fără efort, este depășită.

Paradoxul central constă în faptul că volumul total al precipitațiilor anuale în bazinul Dunării tinde să rămână stabil pe termen lung. Totuși, distribuția lor devine din ce în ce mai haotică, generând o succesiune de evenimente extreme: perioade prelungite de secetă alternează cu ploi torențiale intense.

Această asincronie dintre cantitatea globală de apă și momentul în care aceasta este accesibilă impune o reevaluare fundamentală a infrastructurilor de management al apelor. Căldura intensă crește rata de evaporare din sol și din copaci, diminuând substanțial aportul real către râuri, indiferent de regularitatea ploilor. Pentru a face față acestor șocuri climatice viitoare, expertul insistă asupra importanței investițiilor în capacitatea de stocare subterană și în renovarea modernă a rețelelor de irigație.

Care sunt concluziile finale?

Guischet a subliniat că România trebuie să adopte măsuri urgente pentru a preveni agravarea crizei hidrice.

Investițiile în infrastructură, gestionarea eficientă a resurselor și adaptarea la condițiile climatice schimbătoare sunt esențiale pentru a proteja nu doar Dunărea, ci și întregul ecosistem și comunitățile dependente de ea.