August 2026, cea mai caldă lună din istorie: secetă severă și recorduri de temperatură

Augustul 2026 a devenit cea mai fierbinte lună din istorie!

Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a confirmat oficial, printr-o serie de date publicate joi, că augustul 2026 a devenit cea mai fierbinte lună din istoria măsurătorilor meteorologice globale. Recordul este la egalitate cu cel stabilit de iulie 2023. Indicatorii termici la scară planetară au depășit cu peste 1,5 grade Celsius valorile de referință din era preindustrială.

În paralel cu acest fenomen global, Europa de Vest a traversat cea mai caldă perioadă de vară din momentul începerii observațiilor sistematice.

România a fost inclusă în lista statelor europene lovite grav de o secetă severă. Un aspect hidologic critic a fost scăderea debitului fluviului Dunăre, care a atins cote neobișnuit de reduse pe aproape tot cursul său.

Conform cifrelor furnizate de Copernicus și relay-ate de Politico, temperatura medie globală a aerului la nivelul solului a consemnat în august o valoare de 16,96 grade Celsius.

Rezultatul se situează cu 0,85 grade Celsius peste media calculată pentru intervalul 1991–2020. Perioada analizată a surclasat recordurile anterioare din august 2023 și 2024, egaland valoarea absolută a lunii iulie 2023, care deținea până acum titlul de cea mai caldă lună din istoria științei climatice.

Comparativ cu media perioadei preindustriale (1850–1900), diferența termică a fost de 1,65 grade Celsius. A fost prima dată din noiembrie 2025 când o lună calendaristică a depășit din nou bariera simbolică de 1,5 grade Celsius.

Augustul 2026 a fost cea mai fierbinte lunăntă lună din istorie!

Samantha Burgess, expertă în strategia climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a caracterizat augustul 2026 drept o lună remarcabilă în cronica climei globale, subliniind dubla sa calitate: cel mai cald august și cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată.

Recorduri au fost sparte și la suprafața oceanelor.

Temperatura medie a apei de mare, măsurată între latitudinile de 60 de grade sud și 60 de grade nord, a atins în august valoarea de 21,07 grade Celsius. Aceasta constituie cea mai mare valoare consemnată pentru un august și egalează recordul absolut din martie 2024. La nivel zilnic, termometrul a urcat până la 21,11 grade.

Valori fără precedent au fost documentate în Pacificul tropical, zonă unde El Niño se intensifică, dar și de-a lungul coastei atlantice europene și în vestul Mării Mediterane, regiuni unde s-au format valuri de căldură marină de intensitate puternică sau severă.

Temperaturile ridicate din Pacific au început să influențeze și zonele terestre, condițiile favorizând intensificarea incendiilor sezoniere din Indonezia, potrivit Serviciului Copernicus de Monitorizare a Atmosferei.

În context european, august 2026 s-a clasat pe locul patru în ierarhia lunilor cele mai calde din istoria măsurătorilor.

Temperatura medie pe continent a fost de 20,26 grade Celsius, depășind cu 1,10 grade media din perioada 1991–2020.

August 2026 a depășit pragul de 1,5 grade Celsius!

Vara din acest an a fost a treia cea mai caldă înregistrată în Europa, fiind depășită doar de verile din 2024 și 2022. În Europa de Vest, însă, s-a înregistrat cea mai fierbinte vară din istorie, spargând recordul care rezista din anul 2003. Regiunea a fost supusă, începând din luna mai, unei succesiuni de valuri de căldură neobișnuit de timpurii, persistente și intense.

Lipsa precipitațiilor a acompaniat aceste temperaturi ridicate. Franța, Regatul Unit, Ungaria, România și Serbia au suferit o secetă severă în august, fenomen care în unele zone persistă din luna mai.

Deficitul de apă s-a manifestat inițial în vestul continentului, migrând apoi spre centrul și estul Europei. Consecințele au inclus incendii de vegetație și scăderea drastică a debitelor fluviale.

Pe porțiuni întinse ale Senei, Ronului, Loarei și Glommei (Norvegia), s-au măsurat cele mai mici debite estivale din 1992, începutul seriei actuale de date.

Depășirea pragului de 1,5 grade Celsius într-o singură lună nu echivalează cu încălcarea definitivă a limitelor stabilite prin Acordul de la Paris, obiectivul climatic vizând o creștere susținută pe termen lung, mediată pe parcursul mai multor ani, nu fluctuații punctuale. Totuși, frecvența crescută a unor astfel de episoade semnalează apropierea planetei de o depășire durabilă a acestei limite. Cauza fundamentală a procesului de încălzire rămâne acumularea gazelor cu efect de seră, generate prin arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul și gazele naturale. Fenomenul El Niño, care determină încălzirea apelor din Pacific și modifică regimul meteorologic global, contribuie semnificativ la amplificare, conform analizei France 24.

Episodul curent al El Niño continuă să se intensifice, având potențialul de a deveni unul dintre cele mai puternice din istorie.