Bucureștiul prosperă, dar două regiuni românești se prăbușesc în clasamentul UE

București-Ilfov, lider notabil în topul regional!

Datele recente furnizate de biroul european de statistici, Eurostat, ilustrează o imagine complexă și paradoxală a economiei românești în contextul uniunii monetare.

Publicate în data de 22 octombrie, aceste cifre relevă faptul că România coexistă simultan în extremul superior și în cel inferior al clasamentului performanței economice regionale din Uniunea Europeană.

Deși capitala și zona metropolitană aferentă au demonstrat o forță remarcabilă, alte zone din țară se confruntă cu o erodare severă a producției naționale, situându-se în coada listei continentale.

În vârfurile ierarhiei, regiunea București-Ilfov se impune ca un lider notabil, ocupând locul al treilea din totalul de 244 de entități teritoriale europene pentru care au fost puse la dispoziție informații complete. Creșterea produsului intern brut exprimat în prețuri constante a atins un prag de 33% între anul de bază 2019 și finalul perioadei de analiză, 2024. Acest avans spectaculos este cu mult peste media continentală, care s-a limitat la o creștere modestă de 5,6% în aceeași perioadă.

Doar entitățile administrative din Irlanda au depășit această performanță: zona Eastern and Midland, care cuprinde metropola Dublin, a înregistrat cel mai mare progres absolut din UE, de 38%, urmată de zona Northern and Western, cu un plus de 36,4%.

București-Ilfov a reușit să depășească, în acest clasament, atât teritoriul Maltei, care a crescut cu 32,9%, cât și regiunea franceză Mayotte, având un avans de 32,1%.

Ce arată analiza celor 244 de regiuni europene?

La polul opus al spectrului economic, două unități administrative românești se remarcă prin evoluția negativă profundă. Regiunea Sud-Muntenia a suferit o reducere a PIB-ului real de 13,5%, în timp ce Sud-Vest Oltenia a înregistrat o contracție de 11,3%.

Aceste rezultate le plasează pe pozițiile al patrulea, respectiv al cincilea în topul celor mai mari scăderi economice din întreaga Uniune. Cea mai dramatică retragere a fost semnalată în zona Yugoiztochen din Bulgaria, unde indicatorul s-a micșorat cu 20,5%.

Urmează, în ordine descrescătoare, regiunea Dytiki Makedonia din Grecia, cu o scădere de 18%, și zona Groningen din Țările de Jos, care a pierdut 14% din capacitatea sa productivă.

Analiza generală a situației europene arată că, dintre cele 244 de regiuni evaluate, 197 au reușit să-și crească activitatea economică față de anul 2019. În contrast, 46 de entități au rămas sub pragul dinaintea pandemiei, iar o singură zonă, Ciudad de Ceuta din Spania, a înregistrat o stagnare completă. Chiar și în cazul orașelor de rang înalt, diferențele sunt vizibile: aproape toate regiunile care includ capitalele statelor membre au raportat progres, cu excepția notabilă a Helsinki-Uusimaa, zona capitalii finlandeze, unde PIB-ul real s-a erodat cu 1,9%.

Metodologia acestei comparații se bazează pe utilizarea PIB-ului real, un instrument statistic care izolează evoluția volumetrică a producției, neutralizând impactul inflației. Astfel, procenteile prezentate nu reflectă direct modificările de la nivelul veniturilor sau salariilor cetățenilor, ci indică doar fluctuațiile din capacitatea de producție a economiei locale. Analiza se sprijină pe clasificarea standardizată NUTS 2, esențială pentru comparabilitatea teritoriilor din statele membre, și se bazează pe datele din ediția 2026 a anuarului regional Eurostat.

Autoritatea statistică europeană avertizează însă că anumite valori puteau fi ajustate ulterior momentului publicării. Această discrepanță majoră între prosperarea Bucureștiului și declinul din sudul țării subliniază adâncirea diviziunilor economice interne, chiar și în cadrul aceleiași națiuni.