Canicula sufocă Italia: 12 miliarde de euro pierderi anual

Costuri directe și indirecte

Italia sub presiunea „taxei climatice”: Valul de căldură costă 12 miliarde de euro anual

Economia italiană se clatină sub povara valurilor de căldură, care, dintr-o excepție, au devenit o realitate crudă, cu un preț piperat.

O asociație estimează că perioadele prelungite de caniculă, ce se întind între 30 și 60 de zile pe an, aduc pierderi uriașe, cuprinse între 6 și 12 miliarde de euro.

Această sumă nu e deloc de neglijat, reprezentând între 0,2% și 0,4% din Produsul Intern Brut al țării.

Gravitatea situației e subliniată de decizia recentă a Ministerului Sănătății de a extinde alerta roșie pentru căldură excesivă în 16 orașe, un semnal clar de criză sanitară.

Impactul financiar al căldurii extreme se simte pe mai multe fronturi. Cheltuielile obligatorii cu investițiile, cum ar fi cele în sisteme de climatizare și panouri solare, înghit anual 2-4 miliarde de euro. La acestea se adaugă o povară suplimentară de 2-3 miliarde de euro pe an, reprezentată de facturile tot mai mari la energie, care golesc bugetul național.

Italia, turismul și consumatorii, loviți de valul de căldură!

Nici productivitatea muncii nu scapă nevătămată, estimările indicând o scădere de 1,5-3 miliarde de euro. Pierderile de venituri în sectoare cheie precum construcțiile și agricultura ating 1-2 miliarde de euro, o consecință directă a vremii extreme. Când mercurul depășește 35 de grade Celsius, se observă o creștere a erorilor umane și a numărului de absențe de la muncă din motive medicale.

Valurile de căldură nu doar că umflă costurile, ci remodelează și obiceiurile consumatorilor și ale turiștilor. Familiile și afacerile mici sunt primele care resimt aceste schimbări.

Cheltuiala medie a unei familii pentru climatizare ar putea sări de la 150 la 400 de euro, la care se adaugă costurile suplimentare pentru apă și îngrijiri medicale legate de stresul termic.

Un magazin mic, care înainte cheltuia 3.000 de euro anual pentru răcire, ar putea ajunge să plătească între 5.000 și 6.000 de euro. Nico Gronchi, președintele Confesercenti, a descris acest fenomen drept o „taxă climatică” reală, scoțând în evidență povara financiară impusă de schimbările climatice. El subliniază că singura soluție pe termen lung este reabilitarea termică a clădirilor și investițiile masive pentru a face orașele mai rezistente.

Impactul asupra obiceiurilor de consum este evident. Zonele istorice ale orașelor se golesc în timpul orelor de vârf, în timp ce centrele comerciale cu aer condiționat atrag tot mai mulți clienți. Achizițiile online sunt în creștere, în detrimentul magazinelor de cartier și al piețelor în aer liber, care suferă pierderi semnificative. Cererea pentru haine groase de iarnă scade, pe măsură ce sezoanele reci devin mai scurte. Terasele restaurantelor, odinioară pline de viață, își pierd farmecul în zilele toride. De asemenea, turiștii își schimbă preferințele, alegând tot mai des lunile iunie și septembrie, evitând vârful sezonului estival, și se îndreaptă spre stațiunile montane.

Asociația avertizează că, fără acțiuni rapide și concrete, competitivitatea economiei italiene va continua să scadă. Este absolut necesar să se investească în renovarea termică a clădirilor și în adaptarea orașelor la schimbările climatice, pentru a contracara efectele devastatoare ale acestei „taxe climatice”.