Criza migranților la granița spaniolă rămâne mută în Europa

Echipamente NATO în Dobrogea

Spania a trimis în Dobrogea un contingent important de mijloace militare: avioane de luptă F‑18, un avion cisternă, elicoptere pentru interceptarea dronelor și aproximativ 200 de soldați. Scopul este consolidarea flancului estic al NATO, în contextul tensiunilor cu Rusia.

România și reacția sa la incidentul

După confruntarea de la Ceuta, România s-a alăturat celor 22 de state membre UE care au criticat Spania. Poziția românească a fost percepută ca superficială și ca o uitare a faptelor istorice legate de migrația românească în Spania.

Regularizările românilor în Spania (2000‑2005)

În anii 2000, 2001 și 2005 autoritățile spaniole au lansat programe de regularizare care au permis multor străini să își reglementeze statutul. La sfârșitul lui 2006, aproximativ 60 % dintre românii cu rezidență legală în Spania și-au obținut autorizația de ședere și de muncă prin aceste inițiative. Ei au lucrat în agricultură, construcții, abatoare, servicii și îngrijire, au plătit impozite și au consolidat una dintre cele mai puternice comunități românești de peste hotare.

Procedura extraordinară de regularizare 2026

Spania nu a acordat automat cetățenia unui milion de persoane, ci a deschis o procedură extraordinară pentru străinii prezenți pe teritoriul său înainte de 1 ianuarie 2026, care puteau dovedi cel puțin cinci luni de ședere și lipsa antecedentelor penale. Permisul inițial conferă dreptul de a locui și de a munci, nu de a deveni cetățean. Peste un milion de cereri au fost depuse, însă migranții care au ajuns în Ceuta la finele lunii iulie nu se încadrează în această schemă.

Legătura dintre criza de la Ceuta și regulile de regularizare

Încadrarea crizei de la Ceuta în contextul regulărilor de regularizare pare fie o neglijență, fie o manipulare deliberată. Niciun migrant nu a pătruns în Spania continentală sau în zona Schengen, deși Ceuta este teritoriu spaniol și european.

Solidaritatea europeană și poziția Bucureștiului

În loc să adopte un ton de solidaritate, autoritățile românești au preferat să copieze postura procurorului, ignorând sprijinul pe care ar fi trebuit să-l ofere unui aliat sub presiune. România solicită sprijin european în fața amenințărilor rusești și a presiunilor asupra flancului estic, dar solidaritatea nu ar trebui să fie condiționată de beneficiul direct al Bucureștiului.

Concluzie: migrația ca instrument geopolitic

Dacă Spania se confruntă cu utilizarea migrației ca instrument la frontiera cu Marocul, chiar și comisarul european pentru migrație a recunoscut importanța abordării acestei probleme. Europa rămâne, însă, tăcută în fața crizei de la granița spaniolă.