Europa, în pericol de a deveni focar de chikungunya

Cum afectează schimbările climatice expansiunea țânțarilor?

Europa și America de Nord se află în fața unei amenințări tot mai mari din cauza virusului chikungunya, pe fondul schimbărilor climatice și al temperaturilor în creștere, care favorizează expansiunea habitatelor țânțarilor. Un studiu recent publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, realizat de cercetători din China, arată că 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru această boală virală transmisă de țânțari, ceea ce reprezintă peste 21% din suprafața terestră a lumii.

Știri de Ultimă Oră

Bărbați misterioși în canalele subterane din New York: ce-i atrage acolo?Programul de fertilizare in vitro se extinde până în 2030, cu un sprijin de 15.000 de leiUnde vor înflori averile în următorul deceniuAfacerile IBM România au scăzut ușor în 2025

Ye Xu, coautor al studiului, subliniază: „Modelele de schimbări climatice sugerează că virusul se va extinde spre nord în regiunile temperate, în special în nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală și Asia de Est.”

Cercetătorii explică că virusul chikungunya era în trecut transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, care se găsește în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane. Totuși, în ultimii ani, schimbările climatice și mobilitatea populației au dus la răspândirea altor specii de țânțari purtători ai virusului. În timpul epidemiei din Oceanul Indian din 2005-2006, specialiștii au descoperit o mutație care a făcut virusul mai adaptabil la țânțarul tigru asiatic. Dr.

Este chikungunya o amenințare tot mai mare din cauza schimbărilor climatice?

Yang Wu, coautor al studiului, a explicat: „Acest țânțar poate tolera condiții mai reci mai bine decât țânțarul febrei galbene, iar încălzirea globală i-ar putea permite să se stabilească în zone care anterior erau prea reci.”

Cercetarea arată că temperaturile cuprinse între 18 și 28 de grade Celsius accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor de patru până la cinci ori. Studiul indică faptul că transmiterea locală a chikungunya a fost raportată deja în 114 țări, expunând astfel peste trei sferturi din populația globală la risc.

Rata mortalității este estimată la aproximativ 1,3 la mie.

Cum ne pregătim sistemele de sănătate pentru amenințarea țânțarilor?

Pentru a evalua evoluția viitoare a bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geo-localizate și au folosit 16 scenarii climatice elaborate de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU. Concluzia a fost că Europa centrală și de nord-est, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est ar putea deveni principalele puncte fierbinți pentru răspândirea virusului până în anul 2100.

În prezent, virusul chikungunya nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile raportate sunt în principal asociate călătoriilor din zone tropicale și subtropicale. În 2025, la nivel mondial, au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, conform Organizației Panamericane a Sănătății.

Xu a avertizat: „Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp.” Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea țânțarilor, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a virusului, intensificarea măsurilor de control al țânțarilor și elaborarea unor planuri de intervenție înainte de apariția focarelor.