Franța sub asediul protestelor: peste 1.200 arestați, jafuri și clădiri în flăcări

Incendii și jefuiri au marcat seara!

O vală de proteste a cuprins Franța, lăsând în urmă peste 1.200 de arestări, clădiri incendiate și magazine jefuite. Peste jumătate de milion de persoane au ieșit pe străzi sâmbătă, cerând măsuri împotriva scumpirilor și reforme în educație.

Ce a început ca marșuri pașnice s-a transformat rapid în haos urban, cu confruntări intense între forțele de ordine și grupuri de manifestanți în mai multe orașe.

Potrivit The Guardian, poliția a reținut peste 1.200 de indivizi, majoritatea imediat după ce protestatarii sprijinitori ai elevilor de liceu s-au ciocnit cu autoritățile. Violențele au eruptat atât în Paris, cât și în orașe provinciale. În unele locații, ordinele au colapsat complet: clădiri au fost incendiate, magazine jefuite și spațiile publice transformate în zone de confuzie.

Autoritățile au atribuit o parte din haos extremistilor de stânga, iar în Paris poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile. Pe lângă protestele legate de școli, mișcarea a fost îmbogățită de frustrația generală față de prețurile ridicate și degradarea rețelei de protecție socială.

Ministerul de Interne a afirmat că 550.000 de persoane au participat la proteste, în timp ce CGT a susținut că numărul real ajunge la 800.000. Această diferență arată cât de largă a fost mobilizarea – una dintre cele mai mari în ani.

Seara a fost marcată de incendii și jefuiri. În timp ce sute de mii demonstrau pașnic în zeci de orașe, grupuri mici și violente au visat clădiri publice, magazine de lux și supermarketuri.

Vehiculele poliției și chiar ofițerii au devenit ținte.

La sfârşitul zilei, prim-ministrul Sébastien Lecornu a confirmat 1.200 de arestați și 150 de polițiști râniți. Laurent Nuñez, ministrul de Interne, a acusat violențele pe „casseurs” – delincvenți oportuniști care au exploatat protestele pentru a jefui și a prăda.

A promis identificarea și sancționarea acestora, chiar dacă statul nu va declara starea de urgență. Guvernul a condamnat incidentele cu severitate.

În Limoges, prefectul regional a raportat că primăria a fost în mare parte distrusă de un incendiu provocat de protestatari mascați. Maurice Barate a explicat că acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, lăsând doar aripa de vest intactă, în timp ce două treimi din fațada clădirii au dispărut.

Clădirea, veche de 143 de ani, a suferit o pierdere patrimonială majoră.

Marșul din Paris a degenerat rapid!

În Marsilia, manifestanți au forțat accesul în primărie folosind bariere de securitate rase de pe stradă.

Au intrat în sediul municipal, unde un protestatar a marcat un perete cu spray cu litera A, înainte ca poliția să intervine și să i evacuze.

În același oraș, pubele de gunoi au fost incendiate, crescând confuzia.

În Paris, marșul de la Place de la République a degenerat rapid.

Poliția a lansat gaze lacrimogene după ce persoane îmbrăcate în negru și cu măști au aruncat artificii și pietre, au atacat o bancă și au intrat într-un magazin de articole sportive.

Un manifestant a strigat „Luăm Bastilia!” – un semnal al spiritului revoluționar. Pubele și un camion au fost incendiate, iar flăcările au săltat la o clădire vecină. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, iar locuitorii au închis ferestrele pentru a se proteja de gazul.

Protestele au rădăcini în acțiunile din luna trecută în școlile din suburbanele nordului Parisului. Absentele profesorilor și condițiile precare au crescut într-un protest național față de inegalitate, cheltuielile publice ridicate și scăderea nivelului de viață.

Mobilizarea de sâmbătă a pornit din apeluri pe rețele pentru reluarea mișcării vestelor galbene, născută în 2018. Protestatarii au blocat străzi cu veste reflectorizante, evocând simbolismul din acea perioadă. Organizatorii au chemat la solidaritate profesori, studenți, muncitori, pensionari și agriculturi – o coaliție largă și neașteptată.

CGT a sprijinit protestele, cerând salarii și pensii mai mari, prețuri mai mici și protecția serviciilor publice.

Un sondaj din octombrie, pe 2.000 de persoane, arată că 45% dintre francezi sunt îngrijorați de viața scumpă și inflația persistentă.

Reacțiile au fost politice: extremă stânga s-a alăturat manifestanților, iar extremă dreapta a susținut poliția, conform The Guardian. Jean-Luc Mélenchon, liderul Franței Neînfrânțe, a participat marți la o manifestație de sprijin pentru studenți.