Frauda de 6,9 miliarde de dolari: Cum Ilan Șor a ascuns banii ruși prin rețeaua A7

Cum ascunde Kremlinul banii prin A7?

Kremlinul a pus bazele unei structuri financiare complexe, numită A7, care a injectat cel puțin 6,9 miliarde de dolari în circuitul bancar global.

Investigația comună a Financial Times, Open Source Centre și TRM Labs descrie o rețea bazată pe firme fantomă, facturi artificiale și documente manipulate, toate menite să ascundă originea rusă a banilor.

În spatele schemei stă Ilan Șor, cetățeanul moldovean condamnat pentru frauda BNC din 2014, care operează cu sprijin direct de la Moscova.

Modul de funcționare era ingenios prin simplitatea sa aparentă. A7 prelua controlul unor companii-umbrelă din țări cu acces liber la sistemul bancar internațional.

Banii erau depuși în aceste conturi, care apoi executau transferurile pentru clienții ruși. Astfel, o firmă din Rusia care plătea un furnizor chinez făcea tranzacția să apară ca fiind inițiată de o societate din Emiratele Arabe Unite. Peste jumătate din aceste fluxuri ajungeau, în final, în conturi deschise în China.

Când băncile cereau dovezi ale legitimității, intrau în acțiune departamentele care „fabricau” justificări. A7 deținea mii de ștampile corporative, unele inventate, altele copiate de pe firme reale.

Angajații produceau facturi pentru a crea o poveste comercială credibilă, modificând chiar codurile vamale pentru a elimina indiciile rusești, inclusiv literele chirilice.

Structura A7 a apărut ca soluție de urgență după ce băncile rusești au fost scoase din rețeaua SWIFT, în urma invaziei din 24 februarie 2022. Deși publicului i s-a prezentat ca o platformă de criptomonede, documentele interne arată că operațiunile se sprijinneau pe servicii bancare tradiționale.

Este A7 un strat parazitar peste SWIFT?

Promsviazbank, o bancă de stat implicată în apărare și exclusă din SWIFT, deține 49% din entitate. Anchetatorii văd în A7 nu un înlocuitor al SWIFT, ci un strat parazitar suprapus infrastructurii existente.

Rețeaua mobiliza lichidități din țări terțe, cu Kârgâzstanul ca nod central, pentru a deconta plăți fără a revela sursa rusească.

Un instrument propriu de facturare înlocuia bunile reale cu articole banale, precum lumini LED sau rafturi, păstrând valorile tranzacționale. Personalul din Rusia folosea rețele private virtuale pentru a simula prezența fizică în jurisdicția firmei-umbrelă.

Din documentele sustras, au fost identificate cel puțin 100 de companii-paravan A7 active. Înregistrările interne menționează încă 100 de entități în Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan și Indonezia. Impactul a fost semnificativ: filiala Standard Chartered din Hong Kong a recepționat aproximativ 1,1 miliarde de dolari de la entități A7, între sfârșitul anului 2024 și august 2025.

DBS din Hong Kong a înregistrat primiri de 273 de milioane de dolari, clienții Citigroup au beneficiat de 74 de milioane, iar clienții Deutsche Bank din Europa au primit circa 18 milioane de dolari.

First Abu Dhabi Bank deținea conturi pentru cel puțin 17 entități din rețea.

Unele tranzacții erau legate direct de achiziții de echipamente militare și comenzi ale serviciilor de securitate rusești. A7 a susținut public că a procesat peste 86 de miliarde de dolari de la lansare.

Simultan, autoritățile britanice au dublat plafonul sancțiunilor maxime, crescând limita de la 50% la 100% pentru încălcările confirmate.

Ilan Șor a numit-o pe A7 „practic invulnerabilă”, o afirmație pe care anchetatorii o consideră contradictorie, dat fiind că rețeaua depinde critic de infrastructura financiară pe care a încercat să o ocolească.