Lacul Velence, o perlă a Ungariei, amenințat de secetă și acțiunile umane

Lacul Velence: O vară de neliniște, dar ce-i de făcut?!

Peisajul idilic al lacului Velence din Ungaria, odinioară un magnet pentru turiști, a suferit o transformare dramatică. Această vară a adus o liniște neobișnuită pe plajele sale, altădată animate, acum părăsite din cauza căldurii sufocante și a secetei prelungite.

Consecința directă este o scădere alarmantă a nivelului apei, punând în pericol existența ecosistemului și a activităților turistice.

Impactul este resimțit profund de comunitatea locală.

György Simon, proprietarul unei afaceri de agrement în Gárdony, pe malul lacului, mărturisește cu tristețe că a fost nevoit să-și sisteze croazierele încă de la sfârșitul lunii iunie.

„Ne rugăm pentru ploaie, dar știm că întreaga țară se confruntă cu o criză a apei”, afirmă el, reflectând disperarea generală.

Locurile unde altădată copiii se bucurau de apă, acum sunt acoperite de noroi uscat și crăpături, transformându-se în terenuri aride, invadate de buruieni.

Ungaria, parte a bazinului Carpatic, este una dintre națiunile cele mai vulnerabile la secetele repetate care afectează Europa Centrală. Oamenii de știință avertizează că aceste fenomene sunt agravate de schimbările climatice, provocate de activitățile umane.

Attila Szegi, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Naționale pentru Gestionarea Apei (OVF), a subliniat că, în ultimii cinci ani, țara a înregistrat un deficit de precipitații echivalent cu un an întreg.

Această lipsă cronică de apă este o cauză majoră a problemelor lacului.

Nivel istoric scăzut și riscuri ecologice

Lacul Velence, al treilea ca mărime din Ungaria, se confruntă cu un risc iminent de fragmentare.

Pe măsură ce evaporarea estivală continuă să reducă nivelul apei, autoritățile, prin OVF, depun eforturi pentru a preveni această dezintegrare, care ar fi catastrofală pentru viața sălbatică.

Săptămâna trecută, nivelul apei a atins un minim istoric de 41 de centimetri, cel mai scăzut de la începutul înregistrărilor în 1931. Recordul anterior, de 53 de centimetri, fusese înregistrat în 2022, ceea ce indică o degradare rapidă a situației.

Nu este prima dată când lacul Velence se confruntă cu o astfel de criză. Hidrogeologul Anita Eross de la Universitatea ELTE din Budapesta explică faptul că adâncimea sa redusă și conexiunea cu rețeaua de ape subterane îl fac vulnerabil la secetă, ultima dată secând complet în 1866.

Însă, de data aceasta, situația este agravată de factori umani. Afluxul de noi locuitori în regiune în ultimele decenii a contribuit semnificativ la secarea progresivă a lacului.

Mulți dintre acești rezidenți noi au instalat fântâni pentru a-și iriga grădinile sau a-și umple piscinele, extrăgând astfel apă din pânzele freatice care, în mod natural, ar alimenta lacul.

Tibor Horanyi, un activist de mediu din cadrul Asociației Marilor Lacuri și a Zonelor Umede, adaugă o altă dimensiune problemei, criticând politicile care, de zeci de ani, au favorizat drenarea terenurilor și evacuarea apei, în detrimentul reținerii acesteia. „Cred că trebuie să ne regândim abordarea”, a declarat el, avertizând că, în caz contrar, lacurile din țară sunt condamnate la dispariție.

În acest context sumbru, bicicliștii care parcurg cei 33 de kilometri în jurul lacului, situat la 45 de kilometri sud-vest de Budapesta, reprezintă acum aproape singura activitate turistică semnificativă. Întregul sector turistic suferă, iar pescuitul sportiv se confruntă cu cel mai slab an din ultimele decenii, conform lui Imre Palinkas de la asociația națională de pescuit MOHOSZ.

Criza lacului Velence este o oglindă a unei probleme mai ample, o avertizare asupra impactului combinat al schimbărilor climatice și al gestionării deficitare a resurselor de apă.