Lumea devine tot mai nesigură: Indicele global al păcii a scăzut pentru al doisprezecelea an consecutiv

Conflictele armate scapă de sub control?!

O nouă ediție a raportului privind pacea globală trage un semnal de alarmă: lumea își pierde din stabilitate pentru al doilea deceniu consecutiv. Datele din Global Peace Index 2026 arată că nivelul mediu al păcii la nivel internațional a scăzut cu 0,7 procente față de anul anterior.

Din cele 163 de state analizate, 99 au marcat o deteriorare a situației, în timp ce doar 62 au reușit să facă pași înainte.

Cine urcă și cine coboară în clasament?!

Motorul principal al acestei degradări rămâne explozia confruntărilor armate.

Avem acum cel mai mare număr de dispute teritoriale active între state din 1945 încoace. Peisajul s-a schimbat radical: de la 59 de țări implicate direct în lupte externe în 2008, am ajuns la 103 în prezent. Iar prețul plătit în vieți omenești este cutremurător.

În 2025, peste 181.000 de oameni au murit din cauza războaielor. În 20 state, bilanțul a trecut de pragul de 1.000 de victime fiecare, o premieră tristă de la lansarea acestui indicator. În paralel, exodul forțat a explodat: 117 milioane de oameni sunt acum-strămutați, adică unul din 67 de locuitori ai planetei.

Unde se situează România în ecuația regională?!

În Vârful ierarhiei globale, Islanda își apără cu dinții prima poziție pentru a 19-a oară la rând, urmată de Noua Zeelandă, Elveția, Slovenia și Irlanda. La polul opus, Rusia e codașa clasamentului, flancată de Sudan, Republica Democrată Congo, Ucraina și Israel.

Pe scara evoluțiilor notabile, Polonia a dat lovitura: a urcat 23 de locuri, până pe 22. La polul opus, Statele Unite au căzut pe locul 134, lovite de instabilitate politică internă.

Se prăbușesc punțile diplomației internaționale?!

Acasă la noi, România ocupă locul 45, după ce a pierdut 0,027 puncte și a coborât o treaptă față de anul trecut. Institutul de Economie și Pace (IEP) ne plasează în grupul „Europa de Est și Asia Centrală”, unde suntem pe locul patru. Suntem întrecuți de Bulgaria (locul 26), Uzbekistan și Kazahstan. Vecinii din Republica Moldova sunt pe 55, iar Ungaria pe 15. Întregul clasament se bazează pe 23 de indicatori, de la siguranța pe stradă și până la gradul de militarizare.

Pe plan economic, presiunile sufocă comerțul global: restricțiile s-au triplat, în timp ce instituțiile internaționale și-au pierdut din greutate.

Negocierile de pace sunt tot mai ineficiente. Dacă în anii '70 vreo 23% dintre conflicte se încheiau la masa verde, în deceniul trecut doar 4% au avut aceeași soartă. În plus, raportul de anul acesta aduce în premieră o analiză despre cum schimbă inteligența artificială teatrele de operațiuni.

Cât ne costă nebunia războiului?!

Nota de plată a violenței globale a ajuns la fabuloasa sumă de 21,8 trilioane de dolari în 2025, calculată la paritatea puterii de cumpărare. Vorbim de 10,5% din PIB-ul mondial, adică 2.657 de dolari pentru fiecare om de pe Pământ.

Suma a crescut cu 3,2% într-un singur an și cu 48% față de 2008, după ajustarea cu inflația. În cele mai afectate zece state, violența înghite 23,4% din PIB, pe când în cele mai pașnice scade la 2,2%.

Unde se duc banii lumii?!

Resursele financiare iau masiv calea armamentului, abandonând investițiile productive. Bugetele militare reprezintă acum 43% din totalul cheltuielilor – adică 9,5 trilioane de dolari – după un salt de 5,8% în 2025, cel mai abrupt din istoria indicelui.

Europa e în fruntea acestei tendințe, mai ales prin planul „ReArm Europe”, care mobilizează 800 de miliarde de euro. Pentru țări cu deficite mari, precum România, această redirecționare înseamnă tăieri de la infrastructură, sănătate și educație pentru a hrăni bugetul apărării. Iar realitatea e simplă: un leu băgat în armată nu aduce aceeași creștere economică ca un leu investit în producție.

Undele de șoc geopolitice lovesc direct în buzunarele cetățenilor prin inflație.

Cât de mult ne scumpesc bombele viața?!

Doar conflictul din Iran va costa economia globală cel puțin 0,6% din PIB în primul an, chiar și într-un scenariu optimist de armistițiu fragil, avertizează IEP.

Și e o estimare prudentă, având în vedere că prin Strâmtoarea Hormuz trece o cincime din petrolul planetei și cam 20% din gazul natural lichefiat.