Meloni cere Bruxelles-ului flexibilitate fiscală în fața scumpării gazelor

Ce cifre ne alarmează acum?

Tensiunea persistentă din Orientul Mijlociu a transformat piețele europene de energie într-un câmp de minciuni. Giorgia Meloni, premierul Italiei, descrie situația ca „extrem de tensionată” și a trimis o scrisoare directă Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

Documentul, la care a avut acces Euronews. com, cere explicit renunțarea la rigiditatea normelor fiscale actuale. Argumentul este simplu: inflația alimentată de explozia costurilor cu energia lovește dur atât populația, cât și sectorul privat.

Datele din scrisoare arată o imagine îngrijorătoare.

Prețul petrolului a urcat cu aproximativ 80% pe piața europeană, iar tarifele pentru gazele naturale au crescut cu până la 156%. În fața acestor cifre, Meloni subliniază că traseele de cheltuieli nete stabilite de politicile fiscale europene lasă foarte puțin loc pentru manevră.

Guvernele se află într-un impas: fie aplică măsuri de austeritate, fie riscă să lase impactul negativ să cadă direct asupra firmelor și familiilor, într-un moment în care economia este deja vulnerabilă la noi deteriorări.

Italia între datorie și alegeri!

Contextul specific al Italiei agravează această presiune. Roma se numără printre statele cu cele mai mari datorii publice din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Grecia.

Atenția este cu atât mai mare, cu cât Grecia a cerut recent o flexibilitate similară în regulile bugetare. De asemenea, Italia se pregătește pentru alegerile din anul viitor, ceea ce face ca orice instabilitate economică să fie un factor critic politic.

Meloni explică mecanismul prin care regulile actuale creează un paradox.

Inflația ridicată duce automat la o creștere a veniturilor fiscale, în special din impozite indirecte precum TVA-ul.

Care e paradoxul regulilor?

Totuși, atunci când guvernele încearcă să redirectioneze aceste sume neașteptate către măsuri de sprijin temporar pentru energie, Bruxelles-ul le consideră o acțiune fiscală discreționară.

Astfel, statele membre se lovesc de plafonările impuse de traiectoriile naționale de cheltuieli, fiind constrânse să respecte limite stricte chiar și atunci când încasează mai mult din cauza prețurilor mari.

Soluția propusă de Roma este una nuanșată. Meloni cere ca instituțiile europene să recunoască formal că o parte din cheltuielile suplimentare nu provine dintr-o alegere voluntară a guvernelor de a cheltui mai mult, ci dintr-o creștere mecanică a obligațiilor fiscale existente, ca urmare a inflației.

Premierul italian insistă ca șefa Comisiei Europene să identifice o cale legală de a permite utilizarea a cel puțin unei fracțiuni din aceste venituri extra pentru implementarea unor măsuri „temporare și țintite”.

Obiectivul final este reducerea impactului prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor, o strategie care, conform melodiilor oficiale, a fost recomandat în mod repetat de proprii funcționari ai Uniunii Europene.