Mișcarea Süleymancılar, noul rival al lui Erdoğan

Ce este gruparea Süreymancılar?

Ahmet Uğur Pakcan, acuzat în dosarul Dristor Döner Kebap, a scos la iveală o realitate politică complicată din Turcia: existența unei comunități musulmane puternice, cunoscută sub numele de Süleymancılar. În centrul investigației se află liderul spiritual Alihan Kuriş și Pakcan, identificat de un martor ca reprezentant al rețelei în România. Procurorii urmăresc posibile abuzuri financiare, dar ecoul cazului ajunge mult mai departe, zguduind relația dintre stat și mișcările religioase independente.

Cine a fondat mișcarea?

Numele grupării provine de la Süleyman Hilmi Tunahan, erudit musulman născut în 1888 pe teritoriul actual al Bulgariei și decedat în 1959. Tradiția lui este sunnită, bazată pe jurisprudența hanafită și pe ordinul sufist Naqshbandiyya.

Mișcarea s-a cristalizat în jurul predării Coranului, exact în perioada în care noua republică turcă reducea drastic spațiul lăsat instituțiilor moștenite de Imperiul Otoman.

Cum s-a consolidat puterea socială?

Süleymancılar și-a întărit influența prin profesori dedicați, cursuri religioase, cămine studențești și asociații diverse. Pentru familiile cu venituri modeste, aceste structuri reprezentau o poartă spre educație și un loc de cazare, oferind continuitate, disciplină și legături strânse între generații.

Care este relația cu președintele Erdoğan?

Această organizare explică greutatea actuală a grupului: o mișcare care modelează caractere, atrage contribuții financiare și menține propria infrastructură deține o autoritate socială pe care nicio putere de stat nu o poate ignora.

Rețeaua depășește granițele Turciei. În Germania, de exemplu, organizația VIKZ, înființată în 1973 cu implicarea unor ucenici direcți ai lui Tunahan, reunește circa 300 de asociații locale cu profil religios și educativ, demonstrând cât de bine s-a implantat tradiția în rândul emigranților.

Există presiuni interne în mișcare?

Pe plan politic, legătura dintre Süleymancılar și președintele Recep Tayyip Erdoğan este marcată de rivalități vechi și de dorința comunității de a-și păstra independența. Raportajele Medyascope arată că membri ai mișcării au susținut adversarii Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), inclusiv formațiunea naționalistă İYİ Parti.

Ce presupune dosarul Kuriş‑Pakcan?

În preajma alegerilor prezidențiale din 2023, interviurile cu adepții grupului sugerau o înclinație spre Kemal Kılıçdaroğlu, principalul rival al lui Erdoğan. În martie 2024, platforma de știri Süleymanlı Haber, apropiată de comunitate, a anunțat sprijinul pentru candidații Ekrem İmamoğlu în Istanbul și Mansur Yavaş în Ankara. Aceste alegeri au demontat mitul conform căruia Erdoğan ar deține exclusivitatea votanților conservatori musulmani, arătând că credința religioasă nu înseamnă automat loialitate față de AKP.

Deși structura este ierarhică, presa notează că există presiuni asupra celor care se abat de la direcția impusă de conducere. Astfel, Erdoğan se confruntă cu o rezistență din interiorul propriei baze conservatoare.

Ce înseamnă cazul pentru libertatea religioasă?

Pentru un lider care a transformat loialitatea personală în standard politic, această autonomie reprezintă o provocare majoră.