Nicușor Dan și liderii UE discută bugetul 2028-2034, energie și sprijin pentru Ucraina

Bugetul UE, punctul central al summitului!

Summitul de toamnă al Consiliului European, programat pentru joi și vineri la Bruxelles, se anunță a fi o întâlnire decisivă pentru liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, printre care se numără și președintele României, Nicușor Dan. Agenda celor două zile de dezbateri este încărcată de trei teme majore care vor modela viitorul blocului european: negocierea Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru intervalul 2028-2034, gestionarea crizei actuale a prețurilor la energie și consolidarea sprijinului oferit Ucrainei, în contextul ultimelor mișcări diplomatice inițiate de Donald Trump față de Vladimir Putin.

Dezbaterea bugetară reprezintă centrul de greutate al acestei întâlniri. Contextul este unul tensionat, dat fiind că Irlanda, țara care deține actualmente președinția rotativă a UE, a propus oficial pe 10 octombrie 2026 o reducere de 8% asupra bugetului multianual.

Această propunere vine în contradicție directă cu planul inițial al Comisiei Europene, publicat în iulie 2025, care prevedea un envelope total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro – un record istoric pentru Uniune.

Acceptarea reducerii cerute de Dublin ar duce la un buget CFM revizuit în jos, situându-se în jurul sumei de 1.600 de miliarde de euro.

Tensiunile politice se acutizează între marile puteri economice: Germania, Olanda și țările nordice insistă asupra unei limitări stricte a cheltuielilor, în timp ce reprezentanții Spaniei, Italiei și Poloniei pledează ferm pentru menținerea unui buget ambițios.

Pe plan bilateral, președintele Nicușor Dan a avut o conversație telefonică recentă cu Antonio Costa, șeful Comisiei Europene. La finalul acestui apel, liderul român a subliniat că România așteaptă un buget european generos, recunoscând totodată necesitatea alocării unor resurse financiare suplimentare la nivel unionist pentru a susține pilonii-cheie ai competitivității și ai apărării.

În paralel, liderii din gruparea cunoscută sub denumirea de „Prieteni ai Coeziunii” au trimis o scrisoare comună prim-ministrului irlandez, Micheál Martin, în rolul său de președinte al Consiliului UE.

Documentul, inițiat de Nicușor Dan și de premierul italian Giorgia Meloni, cere ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități centrale în arhitectura bugetară viitoare, fără a ignora nevoia de finanțare pentru noile provocări strategice ale Europei.

O altă problemă urgentă pe agenda summitului este volatilitatea pieței energetice, amplificată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Volatilitatea energetică, urgența de pe agendă?

Prețul barilului de petrol s-a stabilit constant peste pragul de 100 de dolari, chiar și după eforturile coordonate ale grupului G7 de a elibera rezerve strategice.

Gazul natural, în schimb, se tranzacționează la niveluri similare cu cele din iarna anului 2022, cu stocurile subterane situate sub media istorică.

Aceste șocuri de preț exercită o presiune imensă asupra guvernelor europene, care trebuie să găsească soluții rapide pentru protejarea gospodărilor și a industriei în preajma sezonului rece.

Premierul italian Giorgia Meloni și cel grecesc, Kyriakos Mitsotakis, au propus relaxarea regulilor de fiscalitate ale UE, permițând statelor membre să implementeze măsuri temporare și țintite pentru atenuarea impactului crizei.

Totuși, anumite state se tem că o flexibilitate excesivă ar putea încetini tranziția verde, incurajând consumul de combustibili fosili.

Ca alternativă, șase țări – Austria, Germania, Italia, Polonia, Portugalia și Spania – au avansat ideea unei taxe europene la nivel de UE asupra profiturilor excepționale ale companiilor energetice, deși propunerea nu a reușit încă să strângă consensul necesar.

Pe lângă energie și buget, liderii UE vor aborda și relația complexă cu China. Bruxelles-ul a impus Beijingului un termen limită, până la sfârșitul lunii octombrie, pentru a prezenta rezultate concrete, având în vedere deficitul comercial zilnic de 1 miliard de euro.

În urma vizitei sale de la începutul lunii la Beijing, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a obținut concesii preliminare semnificative, incluzând facilitări pentru autovehiculele hibride plug-in, accesul la pământuri rare și magneți permanenți, precum și o deschidere mai mare a pieței pentru firmele europene.

Un diplomat de rang înalt a declarat că, deși rezultatele sunt încurajatoare, acestea reprezintă doar un prim pas, dezechilibrele comerciale fiind sisteme și nu punctuale. Concesiile obținute evită, momentan, escaladarea într-un război comercial pe scară largă, dar punerea lor în practică va fi testul real al seriozității Beijingului.