Protestul oierilor și blocarea exporturilor amenință economia României

Adrian Negrescu, economist și manager — cine este el?

Criza din industria zootehnică din România are un impact disproporționat asupra economiei naționale, în momentul în care sectorul agroalimentar traversează o perioadă de mare incertitudine.

Conform analizei detaliate ale firmei de consultanță Frames, protestele masive ale crescătorilor de oi, organizeate în Piața Victoriei, au fost declanșate de interdicția de a exporta animale vii nevaccinate.

Această măsură vine pe fondul unei alerte europene privind pesta micilor rumegătoare, un virus care a dus la blocarea accesului pe piața comunitară pentru anumite specii.

Situația se agravează cu un val de alarme sanitare privind carnea de pui din România. Autoritățile din Cehia au anunțat pe 15 septembrie detectarea bacteriei Salmonella în două loturi de carne de pui provenite din țara noastră. Această descoperire a avut loc doar câteva zile după ce Italia a semnalat prezența aceleiași bacterii într-un lot de carne proaspătă de pui, de asemenea produsă în România.

Deși la prima vedere par incidente izolate, experții avertizează că, analizate prin prisma efectelor financiare, pot genera consecințe economice severe. Problema majore este legată de reputarea și „ștampila” de certificare a produselor românești, care se erodează prin aceste incidente repetate.

Analizatorii Frames pun accent pe modul în care sunt respectate standardele de igienă și siguranță în unitățile de producție din România, ridicând semne serioase de întrebare despre calitatea generală a mărfurilor exportate. Datele statistice oficiale, prelucrate de firma, oferă o imagine clară a balanței comerciale din sectorul alimentar pentru primele șapte luni ale anului 2026. Exporturile totale de alimente și animale vii au crescut semnificativ față de perioada similară din anul precedent, atingând 58,27 de miliarde de euro. Totuși, importurile au fost mult mai mari, ajungând la 77,55 de miliarde de euro, ceea ce evidențiază un deficit structural.

În domeniul alimentar, exporturile de alimente și animale vii au ajuns la 4,51 de miliarde de euro, o creștere de 7,9% față de anul anterior. Structura acestor fluxuri se divide între piațele interne ale Uniunii Europene și cele externe: 2,4 miliarde de euro provin din vânzări către state membre ale UE, iar 2,11 miliarde de euro de la clienți din afara blocului.

Pe partea de importuri, România a achiziționat alimente și animale vii în valoare de 6,76 miliarde de euro, din care 5,89 miliarde de euro au fost cheltuite pentru produse din statele UE.

Exporturile de alimente și animale vii au ajuns la 4,51 de miliarde — cum a

Adrian Negrescu, economist și manager la Frames, explică această dinamică prin faptul că România exportă predominant materii prime brute — cereale, semințe oleaginoase și animale vii — pe piețele din afara Uniunii, unde competiția se bazează exclusiv pe preț. În schimb, țara importă produse procesate, ambalate și cu branduri cunoscute din interiorul Uniunii, unde avantajul competitiv derivă din încredere și specificații tehnice. Diferența dintre aceste două tipuri de fluxuri reprezintă exact valoarea adăugată pe care economia românească nu reușește să o captureze integral.

Un exemplu notabil de succes este sectorul avicolei.

Analiza Frames identifică carnea de pui ca „singura poveste de succes completă”.

Producția internă a crescut cu 35% față de nivelul din urmă cu 10 ani, atingând 550.000 de tone în 2024, iar tendința ascendentă s-a menținut și în 2025.

Acest sector acoperă 98% din necesarul intern de consum, iar volumul exporturilor a dublat nivelul de acum un deceniu, ajungând la 270 de milioane de euro în 2024.

Geografic, Bulgaria primește cea mai mare parte din exporturile românești de pui — 25.833 de tone — urmată de Franța, cu 12.157 de tone, deși plătește un preț per tonă de două ori mai mare decât Bulgaria. Topul este completat de Ungaria, Țările de Jos și Grecia. La polul opus se situează industria porcină, unde producția internă acoperă doar 20% din necesarul de consum. Importurile în acest segment au depășit 500 de milioane de euro în prima jumătate a anului 2024.

Concluzia analistului este că diferența dintre companiile care prosperă și cele care întâmpină dificultăți nu ține de calitatea intrinsecă a produsului, ci de capacitatea de a construi scară, brand și acces la piețele premium.