România crește salariile de cinci ori mai lent decât Bulgaria, arată datele Eurostat

De ce România e pe ultimul loc?

Bulgaria accelerează. Costurile salariale de acolo cresc de peste cinci ori mai repede decât în România.

Diferența dintre cele două state vecine iese în evidență în analiza trimestrială a cheltuielilor cu forța de muncă.

Conform datelor oficiale, în perioada aprilie-iunie 2026, ritmul de creștere a costurilor orare cu personalul a fost semnificativ diferit în funcție de țara membră a UE. România s-a situat la polul inferior al clasamentului, alături de Luxemburg. Ambele țări au înregistrat cea mai modestă expansiune a componentei referitoare la salarii și remunerații.

Concret, pentru trimestrul al doilea din 2026, costul orar cu salariile din România a avansat cu doar 1,8% față de aceeași perioadă din 2025. Comparativ, media la nivel de Uniunea Europeană a atins 3,2%, iar în zona euro, creșterea a fost de 3%. Deși diferența procentuală pare mică, ea reflectă o realitate economică distinctă. Este crucial să facem distincția între acest indicator agregat și salariul mediu efectiv perceput de fiecare angajat.

Indicator complex, diferențe mari!

Indicatorul analizat de Eurostat se referă strict la costul salarial orar suportat de angajatori, exprimat în termeni nominali și ajustat pentru a elimina efectele sezonierității. Acest calcul integrat ia în considerare nu doar mărimea remunerațiilor, ci și volumul de ore lucrate, fiind un parametru complex care reflectă dinamica pieței muncii.

La polul superior al distribuției, Bulgaria a demonstrat o creștere spectaculoasă a costurilor orare cu salariile, de 9,9%, urmată îndeaproape de Lituania, cu 9,6%. Alte state balcanice și centrale au înregistrat, de asemenea, valori ridicate: Croația a raportat o creștere de 8,9%, Ungaria de 7,9%, Slovenia de 6,9%, iar Polonia de 4,7%.

În opoziție directă cu aceste țări, România și Luxemburg au concurat pentru ultima poziție, ambele având o creștere identică de 1,8%. Au fost urmate de Franța și Italia, ambele înregistrând o ușoară avansare de 2,1%.

Bruscarea încetinirii!

Chiar dacă ne concentrăm asupra costului total al forței de muncă, incluzând și elementele non-salariale, poziția României rămâne neschimbată în ceea ce privește ritmul general de creștere.

Costul total orar al muncii a crescut cu 1,8% în România în trimestrul al doilea, în timp ce media europeană a fost de 3,2%.

Componenta non-salarială a contribuit cu o creștere de 1,9% la totalul din România.

Ce spune contextul larg?

Aceste costuri suplimentare includ, în principal, contribuțiile obligatorii la asigurările sociale plătite de angajatori, precum și anumite impozite specifice legate de ocuparea forței de muncă, din care se deduc diversele subvenții sau facilități fiscale aplicabile.

O observație importantă din datele Eurostat este schimbarea bruscă a ritmului de creștere în economia românească. În trimestrul similar din 2025, costul total orar al forței de muncii din România se dublase practic, avansând cu 10,3%. Un an mai târziu, această valoare a scăzut dramatic la 1,8%. Mai mult, chiar și în trimestrul imediat anterior, cel de primăvară din 2026, creșterea fusese mai ridicată, la 3,8%. Prin urmare, cifrele din luna iunie semnalează o încetinire accentuată și clară a dinamicii costurilor cu forța de muncă în România.

Instituția europeană de statistică precizează că datele istorice privind costurile cu forța de muncă pot suferi ajustări și revizuiri, în special pentru cele mai recente trimestre, pe măsură ce devin disponibile informații statistice mai complete.

Pe lângă analiza economică principală, se discută și despre posibilitatea ca cetățenii români să poată încheia contracte directe de achiziție a gazelor cu Romgaz, cel mai mare producător național, care face demersuri pentru extinderea furnizării către populația rezidențială. Pe scena politică europeană, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a transmis un ultimatum comercial Chinei, solicitând rezultate concrete până la sfârșitul lunii octombrie.