Specialiștii militari cer o reacție diplomatică fermă a României în Marea Neagră

Este imposibil ca o navă comercială să fie lovită din greșeală?

Specialiștii din domeniul militar solicită o reacție diplomatică determinată și coordonată a României în fața creșterii incidentelor implicate nave comerciale în Marea Neagră, subliniind necesitatea unei acțiuni comune cu Bulgaria și Turcia, inclusiv în cadrul structurilor NATO, Uniunii Europene și Națiunilor Unite. Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, analist la TVR Info, avertizează că repetarea atacurilor nu doar compromite siguranța navigației, ci pune și în pericol directă suveranitatea statului român, mai ales în contexte în care lovezul dronelor se produce în apele teritoriale naționale.

El afirmă că, în momentul prezent, este imperativ să se adopte o măsură deosebită pe plan diplomatic, având în vedere incidentul din seara precedentă, care a marcat o clară escaladare. Pe plan militar, spune că forțele armate românești au deja început ajustările necesare pentru a reproduce pe mare ceea ce au realizat pe uscat – adică interceptarea și neutralizarea dronelor hosťile, mai precis în sudul Moldovei, regiunea care, de acordo cu legea internațională, se extinde până la 12 mile marinare de la coastă, adică peste apele teritoriale ale României.

În acest cadru, subliniază că orice navă care navighează în această zonă beneficiează de protejarea suveranității statului, iar un atac efectuat în aceste ape constituie o încălcare directă a teritoriului național, cu toate consecințele juridice și politice care rezultă din asta.

Mateiu menționează cu claritate că probabilitatea ca o navă comercială să fie lovită din greșală este practic nule, iar există posibilitatea de a identifica cu precizie sursa atacului, nu numai prin raționament logic – cum a menționat și premierul, referindu-se la posibile legături pro-ruse ale Bulgariei – ci printr-o analiză tehnică și judicială care ar putea confirma originea rusă a dronelor implicate. În acest sens, insista pe necesitatea de a construi un dosar solid, bine documentat, care să permită o protestă diplomatică de greu și, dacă este cazul, să ridice problema până la activarea Articolului 4 al tratatului NATO, mecanismul care permite consultații urgente între aliati în fața amenințărilor comune.

Explică că lipsa unei reacții ferme ar putea transforma incidentele izolate într-un model sistematic de agresiune, unde navele comerciale vor fi repetat lovite în apele noastre territoriale, ducând la o situație în care nu se vor mai putea considera atacurile simple încălcări ale teritoriului, ci o veritabilă blocadă impusă porturilor românești, mai ales cele de la Sulina, unde multe nave comerciale sunt în radă în prezent. O astfel de blocadă, spune Mateiu, ar afecta grav economia națională și ar pune în pericol accesul la resurse esențiale, transformând o problemă de securitate maritimă într-o criză mai largă, cu implicații strategice.

De aceea, reacția diplomatică nu este doar indicată, ci esențială în acest moment, având potențialul de oprire a spiralului de escaladare.

Comandorul în rezervă insistă pe faptul că România trebuie să preluăm inițiativa, mai ales dacă investigațiile vor confirma că dronă care a lovit navele aseară era de origine rusă și a atacat direct în apele territoriale noastre.

De ce cresc atacurile cu drone în Marea Neagră?

În acest caz, spune, suveranitatea țării a fost grav afectată, și are nu doar dreptul, ci și obligația de a apăra integritatea teritorială și siguranța navigației în zonele sale juridice.

La întrebare privind creșterea frecvenței atacurilor cu drone în comparație cu perioadele anterioare, Mateiu explică că această tendință reflectă o escaladare broader, determinată de faptul că și Rusia, și Ucraina au început să conduca operațiuni împotriva navelor comerciale fără a declara oficial o blocadă maritimă. El remarcă că, conform dreptului internațional, orice blocadă trebuie declarată clar și publicat, astfel încât navele neutre să știe să evite trăsăturile porturilor înamice.

În lipsa unei astfel de declarații, orice atac direct asupra unei nave comerciale este interzis, dacă nu navă respectă procedura de oprire și control impusă de puterea care a declarat blocada.

Precizează că, conform regulilor, un comandant naval – să-l iarem ca exemplu pe un oficial rus – este obligat să intercepteze prima dată o navă suspectă, să o someze, să o inspeceze și să o aresteze doar dacă găsește materiale de inamic la bord. Atacul direct este permis numai în cazul în care navele refuză să se supună acestei proceduri sau devin tinte militare verificabile, cum ar fi cele transportând armament sau muniție.

Deci, un bombardament nejustificat împotriva unei nave civile transportând marfuri neutre reprezintă o violare a normelor internaționale.

În continuare, Mateiu referă la contactele recente la nivel suprem de stat: președintele Nicușor Dan a discutat la telefon cu vicepreședintele bulgară Iliana Iotova despre atacurile în Marea Neagră și necesitatea de a asigura siguranța navigației maritime, iar premierul interimar Ilie Bolojan a avut o conversație similară cu primeministrul Bulgariei. În cadrul acestor dialoguri, a fost recunoscut că România n-a reacționat imediat când navele au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei, în timp ce Bulgaria a ales să acționeze, forțând Bucureștiul să urmărească și să echilibreze poziția.

Totodată, a fost menționat că navele care au traversat zona economică exclusivă bulgară plecau de facto din România, fapt care a complicat mai mult Totuși, Mateiu subliniază că situatia se schimbă radical dacă se dovedește că navele atacate aseară navigau în apele territoriale românești și au fost lovite de drone rusești.