Trump ajunge la cel mai scăzut nivel de aprobare: doar 32% îl susțin

Doar un sfert din populație crede că deciziile privind conflictul cu Iranul

Donald Trump a ajuns la cel mai scăzut nivel de aprobare din toată cariera sa politică, conform unui sondaj recent publicat de Reuters/Ipsos.

Rata de încredere a scăzut la doar 32%, un număr care marchează declinul mai sever observați de la începutul mandatului său ca președinte al Statelor Unite.

Această deteriorare semnificativă a imaginii publice a avut loc pe fondul unei crescute nemulțumiri generale, care s-a manifestat nu numai printre opoziție, ci și în cadrul propriului său elettorat republican, unde sprijinul a scăzut semnificativ în doar câteva zile.

Datele sondajului arată o fractură profundă chiar în baza tradițională de susținere a administrației Trump. În timp ce la revenirea la putere în ianuarie 2025, aproximativ 82% dintre republicani îl aprobau pe președinte, această proporție a scăzut repede la 73% într-un interval de șapte zile.

Această scădere de nouă puncte procentuale indică o pierdere de credibilitate rapidă și profundă, sugerând că chiar și cei care l-au votat din convicție ideologică încep să-și îngreuneze încrederea în conducerea sa.

Mesajele initiale de campanie au accentuat promisiuni de stabilizare economică și reducere a intervențiilor militare externe, dar efectele politicilor reale au dus la o inversare completă a percepției publice. Analizatorii atribuie această cădere drastică în principal Analizatorii atribuie această cădere drastică în principal două factori interconectați: gestionarea neeficiente a crizei de viață scumpă și decizia de a intensifica tensiunile militare în regiunea Orientului Mijlociu, în special prin acțiuni percepute ca agresive față de Iran.

Sondajul révèlează că mai puțin de o cincime din populație (aproximativ 19%) consideră că măsurile luate pentru a proteja puterea de cumpărare au fost eficiente. Restul, adică peste 80% dintre cetățeni, expresă nemulțumire față de modul în care administrația a gestionat creșterea prețurilor pentru produse de bază, energie, hrană și locuință.

Această insatisfacție economică nu este doar o percepție abstractă – are efecte concrete pe comportamentul de vot și pe stabilitatea politică internă.

Un aspect particular alarmant este schimbarea de atitudine printre parlamentarilor républicani privind politica de imigrare. Campania masivă de expulsări initiata de administrație a generat îngrijorări semnificative în rândul acestora, mai ales în statele cu populații hispănice mari.

Acest fenomen a dus la o critică

Mulți legislatori republicani tem că deportările de masă vor duce la despărțirea familii și la pierderea unei comunități cheie pentru economii locale, ceea ce ar putea afecta negativ şansele lor de reelegeri.

Deși guvernul continuă să-și promoveze politica de „toleranță zero” la frontieră ca un succes în controlarea migrației ilegală, efectele sociale și politice ale acestei abordări devin tot mai controverse, chiar și în rangurile propriului partid.

În paralel, conflictul în Iran a avut un impact direct și devastator pe piețele interne de energie. După deschiderea ostilităților în luna februarie, prețurile la pompă au început să crească rapid, déclanșând un efect de bumerang: sancțiile și războiul au perturbat livrările de petrol, ceea ce a dus la scumpiri în lanț care au ajuns să afecteze bugetele familiei medii.

Acest fenomen a dus la o critică crescută chiar și printre cei care au inițial susținut postura agresivă a administrației în politică externă.

Sondajul arată că doar un sfert din populație considera acum că deciziile privind conflictul cu Iranul sunt benefice, în timp ce majoritatea le vede ca nejustificate și prejudicioase pentru interesul național.

Din punct de vedere politic, această pierdere de sprijin are implicații serioase pentru echilibrul de putere în Congres. Analiza datelor arată că în circumstanțele actuale, alegătorii înregistrați-și îndrejează simpatia clar spre Partidul Democrat, cu un avantaj de opt puncte procentuale în preferințe – cea mai mare diferență înregistrată de institutele de cercetare în acest an.

Această tendință sugerează un risc real de pierdere a controlului peste una sau ambele camere legislativă în alegerile de mitten term din trei noiembrie, ceea ce ar bloca semnificativ capacitatea administrației de a promovea reforma dorită, inclusiv pe planul fiscal și regulativ.

De asemenea, datele centrale la nivel federal arată o inversare de tendință privind politica economică: pentru prima dată de la formarea Cabinetului, numărul de membri ai Partidului Republican care resping măsurile economice ale Casei Albe a depășit numărul celor care le susțin, cu un raport de 51% la 44%. Această schimbare este fără precedent în anii recenti și indică o deziluzie profundă, chiar și printre elitile partidare, privind direcția în care se conduce naţiunea.

De asemenea, se observează că nivelul actual de aprobare (32%) este sub cel înregistrat în timpul prezidenței lui Joe Biden, atunci când acesta s-a retras din cursă datorită presiunilor legate de inflație – o paralelă care adaugă o dimensiune ironică la situația curentă.