Ucraina adoptă legea pentru limbile minorităților, România și Ungaria își exprimă îngrijorarea

Ce a decis Parlamentul?

Kievul a ratificat, în cursul zilei de luni, un act normativ care consolidează statutul lingvistic al comunităților etnice în sistemul de învățământ. Legea a fost aprobată de 266 de deputați, depășind majoritatea necesară, și se află acum în așteptarea promulgării de către președintele Volodimir Zelenski.

Budapesta a cerut această măsură ca prerechizită pentru progresul discuțiilor privind integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.

Motivul pentru UE?

Într-un discurs la Luxemburg, șefa diplomației ungare, Anita Orban, a subliniat că legea reprezintă o „condiție necesară” pentru continuarea negocierilor de aderare.

Ce schimbă legea?

Parlamentul a menționat că noul text legal vizează extinderea posibilităților de utilizare a limbilor minorităților naționale, inclusiv a celor oficiale la nivel european, și a limbilor popoarelor autohtone, în cadrul procesului educațional și al comunicării în instituțiile de învățământ.

România cere Ucrainei să păstreze rețeaua actuală de școli cu predare în limba română.

Reacția României?

În contextul reformei învățământului ucrainean, care ar putea reduce drastic numărul liceelor românești, parlamentul de la Kiev urmează să dezbată o nouă lege privind drepturile minorităților naționale.

În regiunea Cernăuți, există în prezent 44 de licee cu predare în limba română; reforma prevăzută pentru anul viitor ar lăsa doar 15 licee funcționale până în clasa a 12-a, iar celelalte 29 vor fi transformate în gimnazii.

Impactul asupra elevilor?

Doi elevi, Maria și Alisa, în clasa a 9-a, vor fi constrânși să se deplaseze către alte localități pentru a-și continua studiile în limba română. Corpul profesoral exprimă și el nemulțumirea față de transformarea liceului lor într-o instituție de tip gimnaziu.

În 2017, adoptarea unei legi care impunea ucraineana ca limbă principală în învățământul secundar a blocat discuțiile privind aderarea.

Reacția Ungariei?

După schimbarea guvernării cu o majoritate pro-europeană, Budapesta a ridicat veto-ul în luna iunie, dar a continuat să acuze Kievul că nu și-a îndeplinit pe deplin angajamentele față de comunitatea maghiară.

Viitorul negocierilor UE?

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a declarat la Luxemburg că noua lege ar putea permite UE să deschidă marți, la Luxemburg, două noi clustere de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, consolidând dialogul ucraineano-ungar bazat pe respect reciproc și un viitor european comun.

Parlamentul de la Kiev urmează să dezbată o nouă lege privind drepturile minorităților naționale, esențială pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeană. România a solicitat oficial Kievului să mențină numărul existent de școli cu predare în limba română și să evite măsurile regresive. Reprezentanții ucraineni au oferit asigurări că totalul de 63 de școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți nu va fi alterat.