UE întâmpină probleme în consolidarea misiunii Aspides din Marea Roșie, în timp ce rebelii houthi intensifică atacurile

Kaja Kallas a exprimat îngrijorarea UE!

Intensificarea ofensivei militare conduse de rebelii houthi din Yemen și lovirile recent suferite de capitala saudită, Riad, subliniază vulnerabilitatea structurii de apărare a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește operațiunea navală Aspides. Deși Bruxelles-ul și statele membre își doresc o prezență mai robustă în strâmtoarea Bab el-Mandeb, eforturile de a consolida flota europeană s-au dovedit a fi fragmentate și lente, o situație care contrastează cu ritmul alert al amenințărilor regionale.

Această discrepanță între necesități și capacitatea de reacție a blocului european a fost pusă în lumina reflectoarelor în contextul unor incidente majore care au afectat direct infrastructura critică din Orientul Mijlociu.

Operațiunea Aspides, inițiată de Uniunea Europeană în luna februarie a anului 2024, are ca scop principal menținerea libertății de navigație în Marea Roșie, o zonă devenită vitală pentru economia globală. Totuși, consolidarea acestei misiuni se află într-un impas, deoarece doar două țări membre, anume Țările de Jos și Belgia, au confirmat trimiterea unor nave suplimentare.

Această mobilizare limitată dezvăluie limitele reale ale capacității europene de a proiecta putere maritimă în regiuni conflictuale, chiar și atunci când se discută despre securitatea rutelor energetice.

Italia, care a fost motorul acestei inițiative de consolidare, se confruntă cu o lipsă acută de întăriri, deși nevoia este urgentă.

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a exprimat îngrijorarea comună a oficialilor UE într-o declarație făcută luni, imediat după ședința Consiliului Afaceri Externe. Ea a subliniat faptul că operațiunea are nevoie de minim zece nave pentru a fi eficientă, dar acest prag nu a fost încă atins.

Deși au existat semnale pozitive din partea unor state membre, care au anunțat continuarea discuțiilor interne, Kallas a insistat asupra importanței credibilității: pentru ca Europa să fie percepută ca un garant al stabilității regionale, misiunea sa trebuie să fie una coerentă și bine echipată.

Această poziție a fost reafirmată și printr-o scrisoare trimisă pe 19 septembrie către capitalele europene, prin care s-a solicitat contribuția cu mijloace maritime și aeriene suplimentare pentru a proteja strâmtoarea Bab el-Mandeb, o gâtire strategică pentru transportul resurselor energetice.

Contextul imediat care a stârnit această urgență a fost determinat de o cerere venită din partea Italiei. O fregată italiană a fost forțată să escorteze un vas comercial cu pavilion italian în apele din largul Yemenului, o situație care a expus fragilitatea prezenței actuale.

De la startul misiunii, Aspides a escortat sute de nave, dar recenta escaladare a conflictului a schimbat ecuația. Rebelii houthi, o grupare armată din Yemen cu sprijin declar din partea Iranului, au lansat în ultimele zile o salvă de atacuri împotriva Arabiei Saudite.

Roma a impus condiții pentru sprijin!

Obiectivele au inclus aeroportul internațional din Riad, iar bilanțul uman al acestor lovituri este de 14 persoane decedate și peste 300 de răniți, cifre care ilustrează severitatea crizei.

Guvernul de la Roma a adoptat o atitudine condiționată în privința sprijinului suplimentar.

Guido Crosetto, ministrul italian al Apărării, a declarat recent, într-un interviu acordat publicației The National din Emiratele Arabe Unite, că Italia este pregătită să își mărească contribuția, dar doar dacă partenerii săi din UE fac același lucru.

El a argumentat că criza, care a început în strâmtoarea Ormuz și s-a extins apoi la Bab el-Mandeb, generează dificultăți economice majore pentru cetățenii europeni, justificând astfel o implicare mai profundă a Europei în eforturile de stabilizare a zonei.

Această condiționalitate reflectă o reticență generală în a acoperi singură costurile unei misiuni complexe.

Italia, dependente de fluxurile de energie din Orientul Mijlocloc, a demonstrat deja un angajament militar semnificativ, trimițând sisteme de apărare antiaeriană și radare în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Kuweit. Aceste măsuri au fost luate ca În interiorul misiunii Aspides, structura actuală este formată din trei nave principale puse la dispoziție de Italia și Grecia, la care se adaugă vasele rotative ale Germaniei, Franței, Spaniei, Țărilor de Jos și Belgiei.

Din cauza acestui sistem de rotație, numărul de nave de război active fluctuează constant, creând goluri temporale în capacitatea de supraveghere.

Detaliile privind navele suplimentare promise oferă o imagine nuanțată a realității operaționale.

Țările de Jos vor trimite o fregată, dar aceasta va opera într-un rol secundar, axat pe colectarea de inteligență și monitorizarea situației, nu pe luptă directă.

În cazul Belgiei, contribuția promisă este reprezentată de fregata Leopold I, una dintre cele două unități ale țării, însă nava se confruntă cu defecțiuni tehnice. Consecutiv, ea nu este așteptată să se integreze în misiune înainte de anul viitor.

Până atunci, multe alte state membre au ales să își mențină forțele navale în Marea Baltică și Marea Neagră, zone percepute ca fiind expuse la riscuri hibride provenite din partea Rusiei, o decizie care subliniază prioritizările strategice divergente din cadrul Uniunii.