Un milion de locuințe lipsă, muncitorii rămân în afara pieței
Unde doare cel mai tare?
Criza locuirii din Spania nu mai e doar o problemă conjuncturală; s-a transformat într-o lacună structurală uriașă. Banca Spaniei confirmă un decalaj de peste un milion de locuințe, o cifră care subliniază gravitatea situației.
Știri de Ultimă Oră
Premierul Ilie Bolojan prezintă bilanțul la final de mandat, astăzi la 18.30
Prim-ministrul olandez Rob Jetten și partenerul său așteaptă primul copil prin mamă surogat
Radu Oprea, noul ministru al Apărării: „Voi crește calitatea vieții militarilor
Dan Șucu și fiul lui Borcea, parteneri în afacerea cu avioane private My JetImpactul este disproporționat, lovind cel mai tare centrele urbane mari, unde prețurile au atins cote critice.
Deficitul se concentrează în Madrid, Barcelona, Palma de Mallorca, Malaga, Valencia și Murcia. Aceste zone acoperă aproximativ jumătate din totalul decalajului național, conform datelor prezentate de instituția bancară.
Aici, presiunea asupra pieței este maximă.
De ce nu-și permit o casă?
Motorul inflației prețurilor este simplu: cerere excesivă și ofertă insuficientă.
Dar adevărata măsură a crizei o dă puterea de cumpărare. Comparând costurile imobilelor cu salariul minim, devine evident cât de dificilă a devenit achiziția unei locuințe în marile metropole.
În orașe precum Barcelona, Madrid, Palma de Mallorca și Malaga, prețul unei locuințe medii de 80 mp poate depăși valoarea unui salariu minim.
Ce fac autoritățile?
Rezultatul? Mulți muncitori rămân fără posibilitatea de a se caza. Persoanele active, care susțin economia națională, sunt excluse de facto de la accesul la un drept fundamental garantat de Constituția spaniolă.
Față de nemulțumirea socială în creștere, guvernele locale încearcă intervenții concrete pentru a stimula oferta de locuințe sociale. Un exemplu notabil este Barcelona, unde a fost adoptată o reglementare strictă: dezvoltatorii imobiliari sunt obligați să rezerve o cotă din proiectele lor pentru segmentul social.
Conform acestei măsuri, orice constructor care ridică blocuri cu o suprafață totală peste un prag specific – în jur de 6.000 mp – trebuie să alocă 30% din locuințe pentru uz social. Este o cotă considerabilă, menită să integreze o componentă socială în dezvoltările rezidențiale mari.
Întrebat dacă această soluție este suficientă pentru a acoperi decalajul național, discuția a continuat în cadrul emisiunii „LIVE Vitalie”, difuzată de Prima News. Acolo s-a dezbătut criza locuirii și dificultățile crescute cu care se confruntă cetățenii spanioli în încercarea de a găsi o casă la un preț accesibil.