Ungaria taie cheltuielile pentru a reduce deficitul și a adopta euro cât mai repede

Cât de ambițios este noul buget?

Budapesta își restructurează radical abordarea financiară, având ca obiectiv final integrarea în zona monetară comună europeană. Noul guvern ungar a anunțat o strategie agresivă de constrângere a cheltuielilor publice, menită să reducă deficitul bugetar la niveluri sustenabile.

Această mișcare este considerată o condiție sine qua non pentru ca statul să își asigure locul printre statele care utilizează moneda unică.

Ministrul Finanțelor, Andras Karman, a explicat în exclusivitate pentru Reuters că ajustările bugetare viitoare, axate pe tăieri sistematice, vor deschide drumul către îndeplinirea criteriilor de convergență.

Scopul declarat este adoptarea euro „cât mai curând posibil”, o formulare care surprinde viteza dorită de noile autorități.

Primul exercițiu bugetar elaborat sub îndrumarea premierului Peter Magyar este văzut de analiști ca un test crucial al seriozității executivului. Documentul vizează limitarea datoriilor la 4,9% din Produsul Intern Brut pentru anul 2027.

Calitate sau cantitate în tăieri?

Acest nivel este semnificativ mai scăzut decât proiecția inițială de 7,5% pentru curentul an, indicând o intenție clară de accelerare a convergenței. Reacția piețelor a fost, în general, optimistă.

Investitorii au salutat amploarea reducerilor de cheltuieli, care s-au dovedit a fi mai profunde decât estimările anterioare. Totuși, prudența rămâne de rigoare. Un număr considerabil de economiști a semnalat riscuri externe.

Volatilitatea dinamică de pe marile piețe globale de obligațiuni și fluctuațiile prețurilor la energie pot acționa ca un factor de frânare pentru creșterea internă. Acești factori externi ar putea complica eforturile interne de disciplinare fiscală.

Andras Karman a subliniat, într-un interviu detaliat, că strategia nu se rezumă la un simplu calcul matematic pe termen scurt.

„Nu ne propunem doar să maximizăm reducerile deficitului pe termen scurt”, a precizat ministrul.

Ce se schimbă social?

Accentul se pune pe calitatea ajustărilor.

Măsurile implementate sunt menite să fie durabile, vizând un orizont temporal care culminează cu un deficit sub 3% din PIB în anul 2030.

Acest prag critic este esențial pentru eligibilitatea la moneda unică. Guvernul evită capcana de a se concentra exclusiv pe reducerea aritmetică a deficitului din 2027, ignorând sustenabilitatea pe termen mediu.

Drumul spre moneda unică implică însă decizii politice delicate.

Noile măsuri includ modificări structurale care pot genera tensiuni sociale.

Printre exemple se numără plafonarea scutirilor de impozit pe venit destinate mamei sau suspendarea introducerii treptate a unei pensii suplimentare, echivalentă cu o lună de salubritate.

Cum gestionează austeritatea?

Aceste politici au fost instituite în perioada mandatului fostului lider Viktor Orbán. Actuala echipă de guvernare le califică de acum ca fiind insustenabile fiscal. Schimbarea de ton este dramatică.

„Cu cât euro poate fi introdus mai curând, cu atât mai bine pentru Ungaria”, a afirmat Karman.

Această declarație contrastează puternic cu poziția istorică a lui Orbán, care s-a opus cu fermitate adoptării monedei europene.

Executivul condus de Magyar intenționează să concentreze eforturile de austeritate în prima jumătate a mandatului actual.

Strategia urmărește să evite presiunea de a efectua tăieri drastice în perioada pre-alegerilor parlamentare din 2030. Prin anticiparea ajustărilor, guvernanții speră să protejeze stabilitatea economică până la schimbarea majorității legislative. Prima lege bugetară a subliniat, de asemenea, provocările specifice legate de abandonarea unor instrumente financiare emblemate din era precedentă.

Cât costă plafonarea energiei?

Este vorba despre renunțarea la taxe sectoriale ridicate sau la schemele costisitoare de sprijinire a gospodăriilor.

Un punct dureros de negociere este plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici. Uniunea Europeană a solicitat deja Ungariei eliminarea acestei măsuri.

Costul acesteia este în creștere.

Anul viitor, factura va ajunge la 232 de miliarde de forinți, echivalent cu aproximativ 716 milioane de dolari.

Suma depășește obiectivul de 200 de miliarde de forinți pe care Magyar încearcă să îl atingă prin introducerea unei noi taxe pe avere. Această diferență evidențiază greutatea financiară a politicilor moștenite.

Când va intra Ungaria în zona euro?

În ceea ce privește cronologia aderării, Karman a oferit o prognoză specifică.

Dacă deficitul scade sub 3% din PIB în 2030, adoptarea euro devine posibilă în 2032. Această dată coincide cu așteptările curente ale piețelor financiare, deși guvernul nu a fixat oficial un termen limită. Respectarea pragului de 3% este, totuși, o condiție obligatorie tehnică.

Pentru a pregăti terenul, intenția este de a constitui, în anul următor, o comisie de lucru comună cu banca centrală.

Rolul acestui grup este de a identifica sarcinile administrative și tehnice necesare înainte ca țara să acceseze Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM-2).

Acesta este considerat camera de rezonanță a zonei euro. Comisia va elabora și un calendar de implementare, descris de Karman ca fiind realist.