Victor Ponta: Funeraliile lui Mladic și paralela cu Gaza – de ce România ar trebui să aibă o voce proprie

Victor Ponta: Criminalul nu devine erou!

Victor Ponta a intrat în polemică recent, printr-o intervenție audio, privind ceremonia de stat din Serbia pentru Ratko Mladic. Fostul premier nu a ezitat să tragă o linie directă între omagiile aduse generalului condamnat pentru genocid și situația din Gaza.

Contextul este încă proaspăt: mii de belgradeni s-au adunat luni pentru a-i dărui ultimul omagiu fostului comandant sârb, decedat săptămâna trecută în timpul executării unei condamnări pe viață.

Mladic fusese declarat vinovat de instanțele internaționale pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității în timpul conflictului din Bosnia.

De ce tace diplomația românească în fața omagierii lui Mladic?

Ponta punctează o idee simplă, dar incomodă: cei declarați vinovați de fapte grave nu ar trebui să fie subiectul unor laude publice excesive. Extinde logica și la liderii contemporani, susținând că, fiind responsabili pentru pierderea vieții unor civili, aceștia nu merită glorificarea automată.

Deși recunoaște că nu are dreptul de a-i judeca pe toți, Ponta este ferm: un criminal rămâne un criminal, indiferent de circumstanțe. Trasează o paralelă directă între abuzurile din fosta Iugoslavie și cele din Gaza, precum și între diversele puteri actuale.

Jurnalistul respinge argumentul conform căruia un lider este de lăudat doar pentru că a eliminat inamicii adversarilor. Pentru el, simplul fapt de a ucide nu este un act pozitiv. De aceea, îl deranjează modul în care se celebrează anumite figuri politice. Ponta recunoaște că teroriștii Hamas sunt răi, că Vladimir Putin este criticabil pentru bombardarea Ucrainei și că Iranul acționează în mod greșit. Totuși, argumentează că, dacă acționezi la fel ca ei, devini similar cu ei și nu mai ai scuze. A ucide oameni pe străzile din Moscova sau a bombarde școlile din Iran constituie acte la fel de rele.

Ponta nu se ascunde în spatele unor explicații diplomatice; recunoaște că nu i-a plăcut ideea ca o persoană care a comis crime să fie lăudată. Deși admite că, în istorie, figura lui Genghis Han poate fi văzută ca un erou de către mongoli, el insistă că noi discutăm despre prezent.

România devine „Coreea de Nord a Europei”?

Pe lângă subiectul funeraliilor, Ponta a abordat și politica externă a României, sugerând că țara noastră ar câștiga mult respect internațional dacă ar stabili linii roșii clare. A menționat atât relația cu Israelul, cât și dinamica dintre autoritățile de la București și cele de la Kiev. Critica sa principală vizează diplomația românească, pe care o acuză că „tace din gură” atunci când observă crime. Deși recunoaște că politica externă ține rareori cont de moralitate, Ponta consideră că există limite.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei depășește orice prag acceptabil, iar justificările precum prezența rușilor în Donbas nu mai sunt valabile. Linia roșie a fost traversată.

În prezent, însă, România ar fi devenit „Coreea de Nord a Europei”: o țară izolată, care nu are relații clare, se temă să acționeze și stă închisă în ea însăși, ghidată de frica de a nu deranja pe partenerii săi.