Academia Română: Alegeri Blocate și Probleme cu Patrimoniul

Ce se întâmplă cu viitorul conducerii Academiei Române?

Academia Română se confruntă cu o situație delicată, marcată de blocaje în procesul de alegere a conducerii și de preocupări legate de gestionarea patrimoniului. Astăzi, 29 aprilie 2026, nu s-a înregistrat niciun candidat pentru funcția de secretar general în cadrul Adunării Generale, au informat reprezentanții instituției pentru Edupedu. ro.

Se va stabili o nouă dată pentru aceste alegeri. Candidatura la acest post este deschisă exclusiv membrilor titulari ai Academiei.

Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu

În paralel, este în desfășurare votul pentru cei patru vicepreședinți ai Academiei Române. Lista candidaților pentru aceste funcții este disponibilă aici.

Secretarul general este responsabil cu buna funcționare a aparatului administrativ al Academiei Române și cu administrarea patrimoniului acesteia, conform articolului 49, aliniatul 3 din Statutul Academiei. Directorul general, aflat în subordinea secretarului general, coordonează aspectele economice, tehnico-administrative, precum și recuperarea și administrarea bunurilor.

Funcția de secretar general a fost deținută, în perioada 2018-2026, de academicianul Ioan Dumitrache, inginer energetician, doctor în automatizări și sisteme electrice și președintele Societății Române de Automatică și Informatică Tehnică.

Acum, acesta candidează pentru o funcție de vicepreședinte.

Biroul Prezidiului este compus din cei patru vicepreședinți, președintele Academiei și secretarul general.

Aceștia sunt aleși de Adunarea Generală, organul suprem de conducere al Academiei, format din membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare, așa cum prevede Statutul.

Pentru ca Adunarea Generală să fie valabilă, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu dintre membrii Academiei Române, cu excepția membrilor de onoare din străinătate.

Academia Română se confruntă cu o criză de leadership?

Lipsa candidaților pentru funcția de secretar general nu este un eveniment izolat, au menționat reprezentanții Academiei. Această poziție presupune un volum mare de muncă și necesită competențe manageriale solide. Situația se complică la câteva luni după ce Curtea de Conturi a constatat, într-un raport publicat în decembrie 2025, că Academia Română a transmis în administrarea Fundației Patrimoniu, prin protocol, bunuri imobile (cu excepția terenurilor agricole și silvice), contrar prevederilor Legii nr. 752/2001 și ale Statutului Academiei.

Astfel, au fost date în administrarea Fundației, pe o perioadă de 25 de ani, un număr de 20 de clădiri.

Curtea de Conturi a avertizat că Academia Română nu are o evidență clară și o gestionare eficientă a patrimoniului public și privat.

Raportul auditului Curții de Conturi, publicat în decembrie 2025, evidențiază aceste probleme.

Avertismente și inițiative legislative

Senatorul USR Ștefan Pălărie a semnalat public existența unui proiect de lege controversat, în Parlament, care ar fi putut facilita tranzacții imobiliare nefavorabile.

Ca urmare a avertismentelor sale, proiectul de lege a fost retras.

Într-un interviu acordat Edupedu. ro după câștigarea alegerilor pentru funcția de președinte al Academiei Române, Marius Andruh a anunțat că va solicita un audit intern.

Curtea de Conturi nu poate interveni în proprietatea privată a Academiei Române, dar asta nu înseamnă că acolo fiecare face ce vrea.

Vom cere un audit, a declarat Andruh pe 8 aprilie 2026.

Alegeri în Academia Română 2026: academicienii își aleg astăzi vicepreședinții, funcție la care candidează Nicolae Zamfir, Wilhelm Dancă, Victor Voicu, Ioan Dumitrache, Gabriela Marinoschi și Dumitru Murariu – SURSE EXCLUSIV Audit la Academia Română.