Ajutor de 150 de lei pentru facturile la energie: cât de realist este planul lui Luca Niculescu

A doua problemă identificată de Negrescu ține de calitatea datelor?

Planul prezentat de noul prim-ministru desemnat, Luca Niculescu, include o propunere de asistență financiară pentru familiile cu venituri limitate, menită să alinieze costurile facturilor de energie. Mecanismul propus vizează reducerea directă a sumelor de plată pentru electricitate și gaze, bazându-se pe un prag de venituri de 3.500 de lei net pe membru de gospodărie.

Deși intenția este clară, detaliile privind suma exactă a ajutorului și criteriile finale de selecție rămân neclarificate. Experții intervievați de „Adevărul” au puncte de vedere divergente privind viabilitatea practică a măsurii.

În timp ce specialistul în energie Silviu Gresoi susține că soluția este fezabilă prin instrumente deja existente, analistul Adrian Negrescu semnalează că lipsa unor reguli precise, defectele bazelor de date și incertitudinea finanțării pot întârzia sau restrictiviza aplicarea.

Estimările oficiale din documentul de programare indică un număr estimat de 3,7 milioane de beneficiari potențiali pentru electricitate și 1,7 milioane pentru gaze naturale. Totuși, atingerea acestui prag de venit nu înseamnă automat că toți cei care se încadrează în limita de 3.500 de lei vor primi sprijin. Criteriile definitive și mărimea ajutorului urmează a fi stabilite ulterior. Verificarea dreptului la asistență ar trebui realizată în mod automatizat, cu scopul de a minimiza birocrația pentru cetățenii eligibili.

Adrian Negrescu, analist economic, consideră că conceptul de ajutor țintit este solid, dar atenționează că execuția poate fi compromisă de obstacole administrative și financiare. El afirmă că probabilitatea ca măsura să funcționeze exact așa cum a fost anunțată este scăzută.

În loc de o implementare imediată și completă, este mai probabil să asistăm la o variantă atenuată, amânată sau aplicată pe etape. Prima dificultate o reprezintă lipsa clarității privind categoria exactă a beneficiarilor. Un plafon de 3.500 de lei acoperă o porțiune semnificativă din populație, inclusiv pensionari și tineri cu salarii moderate.

În același timp, documentul menționează că doar sub o cincime din populația României ar fi eligibilă. Acest decalaj sugerează fie o coborâre a pragului de venit, fie introducerea unor condiții adiționale. În ambele scenarii, cetățenii au nevoie de claritate rapidă privind pe ce se pot baza.

A doua problemă identificată de Negrescu ține de calitatea datelor. Statul nu deține un registru exact al locatarii efective la adresele înregistrate și nu știe cu precizie cine plătește facturile. Multe contracte de utilități sunt în numele proprietarilor plecați din țară sau al decedatelor. De asemenea, autoritățile fiscale nu vizualizează veniturile din agricultură sau din muncă la negru.

Un sistem automatizat bazat pe aceste date incomplete va fiți fie pe cei care au cu adevărat nevoie de ajutor, fie va subventiona cei care nu au nevoie de sprijin.

A treia problemă majoră este cea a finanțării. Fondurile europene destinate schimbărilor climatice acoperă doar o parte din costul ajutorului direct, iar restul trebuie identificat într-un buget care se confruntă cu un deficit persistent.

Furnizorii de energie nu au uitat miliardele pe care statul le datorează încă din vechile scheme de plafonare. De aceea, este puțin probabil să accepte din nou să avanseze fonduri fără garanții ferme de rambursare.

În contrast cu scepticismul lui Negrescu, Silviu Gresoi, expert în energie, consideră că mecanismul este realist și poate fi pus în aplicare folosind instrumentele de sprijin deja existente. Condiția esențială este ca autoritățile să aprobe bugetul necesar, să extindă criteriile de eligibilitate și să asigure interconectarea bazelor de date între ANAF, Ministerul Muncii și furnizorii de energie.

Prin această sinergie instituțională, beneficiarii pot fi identificați automat, iar reducerea se aplică direct pe factură, eliminând birocrația suplimentară.

Gresoi a elaborat și un scenariu orientativ privind mărimea sprijinului

Gresoi a elaborat și un scenariu orientativ privind mărimea sprijinului.

Dacă ajutorul ar fi fixat la 50 de lei lunar pentru electricitate și 100 de lei pentru gaze, o gospodărie care ar beneficia de ambele forme de sprijin ar economisi total 150 de lei pe lună.

La aceste valori, impactul bugetar teoretic ar fi de aproximativ 3,24 miliarde de lei pe an, calculat pe baza a 12 luni pentru electricitate și 6 luni pentru gaze.

Aceste cifre sunt însă doar orientative, deoarece valoarea finală a sprijinului nu a fost încă oficializată, iar estimările se referă la persoane, nu neapărat la facturi distincte.

Pe lângă mecanismul de sprijin, Silviu Gresoi atrage atenția asupra riscului unor noi creșteri de tarife. Evoluția prețurilor este legată de costurile de achiziție ale companiilor de energie și de disponibilitatea resurselor pe piață. Este posibil ca alți furnizori să majoreze prețurile în perioada următoare. Hidroelectrica deține avantajul producției proprii, dar scăderea producției din cauza condițiilor meteorologice o forțează să cumpere o parte din energie la prețurile pieței. Pentru ceilalți jucători, situația depinde de contractele de achiziție pe care le-au încheiat.

Cei care și-au securizat energia la prețuri mai mici în timp pot menține tarifele actuale, în timp ce cei care cumpără la prețurile curente sunt mai expuși la scumpiri.

Un alt aspect critic este poziția Hidroelectrica ca unul dintre cei mai competitivi oferenți; o creștere a prețurilor sale ar putea declanșa o revizuire a tarifului la alți furnizori.

Deși nu se așteaptă o scumpire simultană la toți operatorii, riscul unor majorări treptate este considerat real.

Programul de Guvernare detaliază mai departe arhitectura propusă. Se prevăzute pregătirea unui mecanism prin care consumatorii vulnerabili să primească sprijin direct pe facturile de electricitate și gaze naturale. Pragul de venit de 3.500 de lei net pe persoană este un criteriu inițial, nu o garanție automată de beneficiu. Eligibilitatea ar trebui verificată automat printr-un Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili, interconectat cu bazele de date ale instituțiilor publice. Potrivit estimărilor incluse în program, mecanismul ar putea viza aproximativ 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane la gaze.

Documentul nu precizează însă suma exactă pe care ar primi fiecare beneficiar și nici dacă ajutorul va fi o sumă fixă sau un procent din factură.

În ceea ce privește electricitatea, programul prevede continuarea schemei de sprijin pentru plata facturilor destinate consumatorilor vulnerabili, cu asigurarea resurselor bugetare necesare pentru prelungirea acesteia. Accesul la ajutor ar urma să fie simplificat prin verificarea veniturilor pe baza datelor deținute de instituțiile publice, oferind totodată asistență pentru persoanele care nu pot utiliza platformele digitale.

În privința gazelor naturale, documentul prevede menținerea protecției actuale pentru consumatorii casnici până în martie 2027. În al patrulea trimestru din 2026 ar urma să fie efectuată o evaluare a situației, inclusiv în contextul estimărilor de producție din proiectul Neptun Deep.

Ulterior, trecerea la liberalizarea pieței gazelor și implementarea unui sistem de ajutor direcționat către consumatorii vulnerabili ar urma să fie realizată pe etape, conform unui calendar anunțat din timp.