Când primește România primul radar antidronă și ce face MApN până atunci

În cazul contractului cu Thales, ministrul spune că, deşi este un contract de

Aproape 250 de milioane de euro vor plăti România, prin intermediul fondurilor de securitate, pentru 12 radare furnizate de compania franceză Thales. Contractul a fost semnat vineri.

MAPN anunţă că a semnat vineri contractul pentru preluarea de către compania franceză THALES a 12 radare de supraveghere aeriană Ground Master 200 MM / A, împreună cu pachetul logistic iniţial şi formarea personalului.

Valora ordinului de achiziţie este de aproximativ 247 milioane euro, iar suma totală aprobată a proiectului SAFE este de 258 milioane euro. Radarul este proiectat pentru a descoperi / detecta ţinte aeriene de distanţă scurtă şi medie, inclusiv cele care evoluează la înălţimi foarte scăzute şi scăzute.

Radarul va face posibilă şi descoperirea şi urmărirea, în condiţii meteorologice nefavorabile şi în medii electromagnetice ostile, avioane clasice, platforme aeriene fără pilot, rachete direcţionate/nedirecţionate şi alte ameninţări, informează MAPN.

Ministrul Apărării, Raud Miruţă, a declarat vineri că s-a obţinut un termen mai scurt de livrare pentru acest contract. Pentru radar am obţinut o livrare pentru primul radar de care avem nevoie pentru situaţia dronelor de joasă altitudine, începând cu luna 11 după livrare, deci nu cu un an şi jumătate mai devreme, spune Miruta.

Restul echipamentului va fi livrat pas cu pas în conformitate cu programul de livrare stabilit de ordinele de cumpărare până în 2030.

În cazul contractului cu Thales, ministrul spune că, deşi este un contract de achiziţie comun gestionat de Franţa, locaţia este deja semnificativă. Thales produce sute de ingineri din România deja produse militare pentru alte ţări.

Ei considerau că sunt în România, probabil din cauza şcolii de inginerie software bune pe care o avem în România. Thales este deja situat în România.

Ni s-a spus că va creşte numărul angajaţilor şi centrul de excelenţă sunt probleme care sunt incluse în contract, a afirmat Miruta.

În ceea ce priveşte termenele limită pentru livrarea echipamentelor militare achiziţionate prin intermediul SAFE şi nevoia urgentă a României de a se proteja de drone, Ministrul Apărării declară că se bazează pe sprijinul aliaţilor NATO pentru a acoperi perioada de timp până când noul echipament este operaţional.

Radarele Thales: 12 luni sau mai mult până la livrare?!

Am avut discuții specifice cu aceste țări, astfel încât, până când aceste capacități vor veni la noi, să putem primi sprijin temporar. Am avut o discuţie şi o prezentare la Comandamentul Militar NATO în faţa a 32 de generali ai Armatei, cele 32 de ţări, în care, tehnic vorbind, am explicat de ce România are tot sprijinul să ceară aceste lucruri, a afirmat Miruta.

Am semnat contracte prin Seif şi a treia zi după ce am semnat contractele pe care le-am semnat la NATO şi am spus că nu cerşim.

Înţelegem ce nu avem, nu ne-am făcut temele de patru luni, am semnat aceste contracte care acoperă ceea ce vă cerem.

Echipamentul va fi aici în 11, 15, 17 luni.

Este absolut legitim să folosiţi sprijinul aliaţilor, în baza căruia demonstraţi că v-aţi făcut temele şi în baza cărora România apără în Dobrogea nu numai pentru România, ci şi pentru raiul NATO, a afirmat Miruţă.

Ministrul Miruta a declarat înaintea summitului NATO, Edin Turcia, că doreşte sprijin din partea aliaţilor pentru apărarea antiaeriană.

El nu a: Pot să vă spun că am cerut echipament, sunt aprobate la NATO, privind detectarea de joasă altitudine, privind implicarea ţintelor de joasă altitudine, privind supravegherea, dar concret, tehnic, îţi dai seama că nu avem eficienţă să spunem care sunt capacităţile şi caracteristicile tehnice ale inamicului care încearcă să evite astfel de lucruri.

The Ground Master 200 Multi Mission Allin- un radar (MMA) este transportat direct la un autocamion 8 × 8 și poate fi instalat în aproximativ 15 minute, gata să emită.

Și, de asemenea, poate fi stors rapid și evacuat dacă funcționează sub amenințarea de proximitate față de față. Radarul bate până la 350 km, adică mai mult decât de la București la Iași în linie dreaptă. Astfel de radar dislocat la Sulina, de exemplu, bate dincolo de Sevastopol în Crimeea.