cele două reactoare rămân oprite din cauza nivelului Dunării, fără riscuri pentru securitatea nucleară

Cernavodă este în oprire completă?

Cernavodă: Reactoarele oprite din cauza nivelului Dunării, fără amenințări pentru securitatea nucleară

În prezent, cele două unități nucleare din Cernavodă sunt în stare de oprire completă, iar prod­ucţia de energie electrică depinde direct de evoluţia nivelului Dunării.

Nuclearelectrica, operatorul centralei, a anunțat duminică, 11 octombrie, că reactoarele 1 și 2 se află sub „oprire sigură” și că nu există pericole pentru securitatea nucleară.

Totuși, această situație afectează una dintre principalele surse de energie electrică din România. — ### Ce presupune oprirea simultană a celor două unități?

În mod normal, cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă generează aproximativ 20 % din totalul energiei electrice consumate de populație și industrie în țară. Prin urmare, oprirea lor în același timp presupune ca Sistemul Energetic Național să compenseze o capacitate de producție de aproximativ 1.300 MW.

Într-un comunicat emis duminică, Nuclearelectrica a precizat că această oprire va fi menţinută atâta timp cât nivelul Dunării nu permite reluarea funcţionării în condiţii de siguranţă.

De unde folosește centrala apa?

Compania nu a oferit un termen estimat pentru repornirea reactoarelor, deoarece decizia depinde de evoluţia hidrologică a fluviului. — ### De ce nivelul Dunării influențează centrala?

Centrala de la Cernavodă foloseşte apa din sistemul Dunăre–Canalul Dunăre–Marea Neagră pentru procesele de răcire necesare funcționării instalaţiilor. Când nivelul apei scade sub parametrii optimi, anumite componente ale sistemului de răcire pot intra în zone de funcționare nepermise, iar operatorul poate fi nevoit să reducă puterea sau să oprească complet reactoarele pentru a respecta cerințele de siguranță tehnică.

Nuclearelectrica subliniază că centrala dispune de mai multe sisteme de răcire, proiectate să opereze la diferite niveluri ale apei. Aceste sisteme sunt activate și utilizate în funcție de parametri tehnici specifici.

Astfel, funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate integral în orice moment, a explicat reprezentantul companiei.

Autoritățile române au adoptat, de asemenea, măsuri suplimentare pentru protejarea pompelor şi menţinerea redundanței sistemelor de răcire.

Redundanța presupune existența unor sisteme alternative care pot prelua funcțiile esențiale în cazul în care anumite echipamente nu mai pot fi utilizate. — Securitatea nucleară nu este în pericol

Nuclearelectrica a insistat că oprirea reactoarelor nu constituie o urgență nucleară. Chiar dacă un reactor nu mai produce electricitate, răcirea şi monitorizarea instalaţiilor trebuie continuate.

Există vreun pericol nuclear?

De aceea, centrala dispun de sisteme independente şi proceduri speciale pentru perioadele de oprire.

„Pe întreaga perioadă în care Unitățile 1 şi 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice şi echipe de specialiști alocate permanent”, a declarat reprezentantul CNCAN. — Impactul asupra pieţei şi a consumatorilor

În timp ce centrala continuă să fie într-o stare de oprire sigură, România trebuie să facă faţă unei lipsi semnificative de capacitate de producție. Aceasta poate avea implicaţii asupra preţurilor energiei electrice, deși Nuclearelectrica a afirmat că nu există motive pentru creşteri de preţ mai mari de 20 %. În orice caz, autorităţile de reglementare monitorizează situaţia pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie şi pentru a proteja interesele consumatorilor. — Concluzii

Reactoarele de la Cernavodă rămân în stare de oprire sigură din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Compania Nuclearelectrica a asigurat că nu există riscuri pentru securitatea nucleară şi că există sisteme de răcire redundante, proceduri speciale şi echipe de specialiști pentru a gestiona această perioadă. Oprirea simultană a celor două unități generează o pierdere de aproximativ 1.300 MW de capacitate de producție, ceea ce obligă Sistemul Energetic Naţional să compenseze prin alte surse de energie.

Evoluţia nivelului Dunării va decide data aproximativă a repornirii reactoarelor, iar în timp ce această perioadă se prelungeşte, autorităţile continuă să monitorizeze și să asigure că securitatea nucleară rămâne la standarde înalte.