CSM a trimis la Craiova fostă șefă a Tribunalului Gorj, invocând o lege veche

CSM a decis în 2026 pe baza unei legi abrogate în 2022!

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în data de 14 mai 2026, privind viitoarea poziție profesională a judecătoarei Laura-Mihaela Sarcină, care a terminat mandatul de președinte al Tribunalului Gorj în luna august a aceluiași an. Hotărârea, numărul 1162, a fost adoptată cu majoritate semnificativă – opt voturi pro și un singur vot contra – și se bazează pe o disposiție legală din anul 2004, abrogată de fapt în anul 2022.

Conform explicației oferite de secția responsabilă pentru judecători, aplicarea acestei norme vechi se justifică prin referirea la articolul 51, alineatul (1) din Legea nr. 303/2004, un act normativ care a fost înlocuit de Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare de la 2022.

Argumentul central al CSM este că legea în vigoare în momentul în care judecătoarea a asumat pentru prima dată o funcție de conducere – în cazul ei, postul de vicepreședinte al Tribunalului Gorj, ocupat în anul 2018 – trebuie să rămăsa normativă de referință pentru toate deciziile ulterioare legate de cariera ei de conducere, chiar și dacă, în intervalul de timp dintre 2018 și prezent, legislația a suferit două modificări majore. Această poziție, deși controversială, reflectă o interpretare care privilegiază stabilitatea statutului acquisit la începutul carierei de conducere, indiferent de evoluțiile ulterioare ale cadrului legal.

Totuși, apare o contradicție semnificativă: mandatul pe care Laura-Mihaela Sarcină îl încheie în prezent – cel de președinte al Tribunalului Gorj, conferit prin Hotărârea nr. 1722/2023 – a fost acordat deja în anul 2023, adăugat sub egida Legii nr. 303/2022, aceleași lege pe care CSM o citează expres în propria hotărâre ca fiind aplicabilă „la încetarea mandatului”. Astfel, în același document oficial, instituția invoca simultan două cadre legale incompatibile: una din 2004, abrogată, și una din 2022, în vigoare la momentul atribuirii mandatului actual.

Alegerea de a aplica variantă mai veche, mai permissivă pentru magistrat, deși mandatul relevant pentru analiză a fost obținut sub legea nouă, susține o interpretare care se alinjează perfect cu cererea judecătoarei.

Această dobândare a unei interpretări favoreabile, în contexte în care există două opțiuni legale posibile, sugerează o tendere către o soluție care servește interesul particular al solicitantei, mai ales în lipsa unei clarificări explicite despre primăria normei în caz de conflict.

Un element suplimentar care atrage atenția este legat de o eveniment din anul 2016. Conform documentelor CSM, judecătoarea Laura-Mihaela Sarcină a fost „efectiv promovată” la Curtea de Apel Craiova începând cu data de 1 iulie 2016. Totuși, în aceeași zi, printr-o altă hotărâre a aceluiași consiliu – nr. 391 din 17 mai 2016 – a fost transferată din nou la Tribunalul Gorj.

Această secvență sugerează că promovarea la instanța superioară a existat doar pe hârtie, durând exact timp suficiente pentru a fi înregistrată în dosarul personal, după care judecătoarea a revenit imediat la instanța de origine.

Totuși, în trakcie acestei operații administrative, a câștigat gradul profesional corespunzător Curtei de Apel, un titlu pe care CSM îl folosește acum, zece ani mai târziu, ca justificare pentru a-i permite un nou transfer la Craiova în condiții mai favoreabile.

Mecanismul, deși formal corect, aparține unei zone gri a practicii administrative, unde un avantaj statutar este consolidat printr-o mutare temporară și imediat anulată, dar cu efecte permanente pe planul gradului și al drepturilor derivate.

În plus, o investigație realizată de PressHub a evidențiat dimensiuni familiale și de afaceri care adaugă un strat de context la situația judecătoarei Sarcină.

Soțul judecătoarei, acționar unic la Succes Nic Com SRL!

Tribunalul Gorj, pe care ea l-a condus în calidad de președinte începând cu anul 2020, a fost implicat în procedura de insolvență a unei firme controlate de soțul ei, Nicolae Sarcină.

Conform constatrilor, în cadrul acestei proceduri, s-a permis mutarea parțială a activității societății spre alte entități din grupul familial, inclusiv o companie deținută de ginerele cuplului.

Judecătoarea a declarat public că nu s-a implicat personal în dosar, subliniând că funcția ei de președinte are un rol strict administrativ și că toate deciziile au fost luate în conformitate cu procedurile interne.

Cu toate acestea, faptul că instanța pe care ea a condus-o a fost aceeași care a gestionat un dosar cu implicații evidente de natură familială – unde interesele soțului și ale extinderii familiei au fost în joc – reprezintă un element de care secția pentru judecători ar fi trebuit să țină cont, cel puțin ca factor de risc potencial, atunci când a evaluat cererea de mutare la o instanță superioară. Prezența unui astfel de context nu învalidează automat hotărârea, dar cerete o scrutinire mai atentă a motivărilor și a potențialului de konflikt de interese, chiar și în absența dovadelor de nepotrivire directă.

Nicolae Sarcină, soțul judecătoarei, este acționar unic al societății Succes Nic Com SRL, una dintre cele mai vechi și mai mari cazuri de insolvență active din România. Conform datelor disponibile, firma a înregistrat un cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro în anul 2023, iar datorii totale au ajuns să atingă 258 de milioane de lei.

Insolvența societății a început în anul 2014 și a persistat fără întrerupere, chiar și pe perioada în care Tribunalul Gorj, sub conducerea Laura-Mihaela Sarcină, a fost instanța competență pentru a judeca cererile de faliment.

Această instanță a repetat respinsa cererile depuse de ANAF și de Primăria Târgu Jiu, permițând astfel societății să continue activitatea sub protegerea regimului de insolvență timp de ponad un deceniu.

De asemenea, Nicolae Sarcină a fost subiect de investigații în cazuri legate de spălare de bani, evaziune fiscală – cu trimitere în judecată – și dare de mită, cazul acesta fiind prescris în prezent. Aceste elemente, deși nu sunt directe legate de functia judecătoarei, contribuie la formarea unui profil de context în care deciziile profesionale sunt analizate nu doar sub unghiul legal, ci și social și reputațional.

În o conexiune seemingly nelegată, dar de actualitate, Curtea de Apel București – Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice – a adoptat, în ziua de luni, 8 septembrie 2026, o hotărâre prin care a admitut cererea de suspendare a executării Memorandumului din 27 august 2026. Acest document privind „Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene” a fost blocat în aplicare, împreună cu toate operațiunile administrative ce urmează să fie baza ei, până la soluționarea definitivă a contenziosului de către instanța de fond.

Dosarul, identificat prin numărul 5667/2/2026, a fost înregistrat la portalul instanțelor de judecată în data de 3 septembrie 2026. În acest proces, judecătoarea Laura-Mihaela Sarcină a apărut în calitate de reclamantă, pe lângă Guvernul României, care a avut rolul de pârât.

Secția specială pentru Fondul Achiziții Publice a respinut excepția de inadmisibilitate sollevată de stat, considerând-o neîntemeiată, și a admis, în schimb, cererea de suspendare formulată de partea reclamantă. Această evoluție, deși nu are legătură directă cu cazul Tribunalului Gorj, ilustrează mediul juridic complex în care operează judecătorii și în care deciziile CSM sunt luate – un mediu în care norme, interpretări și contexte personale se intersectează în moduri neînsemnate la prima vedere, dar potențial semnificative pentru integritatea și percepeția sistemului judiciar.