Curentul care lipsește: între sabotaj și haos
De ce s-a oprit brusc producția nucleară în România?
Într-o perioadă în care Europa tremură din punct de vedere energetic, România a rămas fără producție nucleară timp de peste trei săptămâni. Pe 4 mai 2026, Unitatea 2 de la Cernavodă s-a oprit brusc.
Știri de Ultimă Oră
Bărbați misterioși în canalele subterane din New York: ce-i atrage acolo?
Programul de fertilizare in vitro se extinde până în 2030, cu un sprijin de 15.000 de lei
Unde vor înflori averile în următorul deceniu
Afacerile IBM România au scăzut ușor în 2025Aproape simultan, Unitatea 1 a intrat în revizie planificată — tocmai când era nevoie de ea cel mai mult. Rezultatul? Niciun megawatt din energia nucleară între 10 mai și 1 iunie 2026.
Pentru prima dată de la 2018, ambele unități de la Cernavodă au fost oprite în același timp.
De ce nu s-a amânat revizia Unității 1 după defectarea celeilalte? Cine a decis ca, exact când una dintre cele două centrale nucleare cade, cealaltă să fie scoasă din funcțiune intenționat?
Coincidență? Incompetență? Sau ceva mai întunecat?
Pe lângă lipsa nuclearului, sistemul energetic național a fost lovit și de două incendii majore la CET București Vest — la doar câteva săptămâni distanță.
Cine a luat decizia de a opri ambele reactoare simultan?
Primul a izbucnit în noaptea de 20 spre 21 aprilie 2026, când au luat foc simultan două transformatoare de 110/6 kV, aflate la peste 10 metri unul de celălalt, plus stația electrică internă.
Cum se propagă un incendiu între echipamente atât de distanțate, în ciuda protecțiilor electrice care ar fi trebuit să prevină așa ceva?
Specialiștii se întreabă: este posibilă o asemenea coincidență tehnică?
După primul dezastru, conducerea Elcen a plecat în mare parte la Seul pentru evaluări.
Abia s-au întors, că pe 23 mai 2026 a izbucnit al doilea incendiu — de data aceasta la transformatorul de rezervă. Aceeași centrală. Același tip de echipament.
Un interes politic în spate?
Două focuri în mai puțin de o lună.
Suspiciunile cresc: nu cumva sabotajul a început mai devreme, odată cu desființarea posturilor de directori de centrale — adică a celor care știau cum funcționează instalațiile pe teren — și menținerea unor funcții mai mult administrative, precum director comercial sau de resurse umane?
Contextul face totul și mai opac. Elcen s-a opus cu fermitate unificării SACET-ului sub autoritatea Primăriei Generale, deși fostul ministru Bogdan Ivan susținea că este normal ca termoficarea să revină Capitalei.
Acum, premierul interimar Ilie Bolojan și primarul general Ciprian Ciucu anunță că unificarea va avea loc în următoarele luni — dacă noul guvern nu se opune.
Întrebarea se impune: nu cumva aceste incendii repetate vin extrem de oportun, slăbind Elcen înainte de transferul către Primărie? Servesc unui interes ascuns?
De ce România a pierdut 730 MW de energie nucleară în criza energetică?
Dar nu e tot. Hidroelectrica ține blocate zeci de grupuri hidro care ar putea produce acum.
La Porțile de Fier 1 — cea mai mare centrală din țară — două agregate sunt oprite complet, iar un al treilea merge la jumătate de putere: 100 MW în loc de 200.
Total: 500 MW aruncați.
La Vidraru, grupurile 1-4 sunt blocate din 7 decembrie 2025 până pe 30 septembrie 2026 pentru modernizare.
La Paltinu, alte 230 MW lipsesc. În total, peste 730 MW de capacitate hidro sunt imobilizați din cauza reparațiilor interminabile, birocrației sau modernizărilor care nu se termină niciodată.
Și mai grav: șapte hidrocentrale sunt blocate în construcție — Răstolița, Bumbești–Livezeni, Surduc–Siriu/Nehoiașu, Pașcani, Cerna–Belareca, Cornetu–Avrig/Căineni, Cerna Motru–Tismana II — deși unele sunt finalizate în proporții de peste 70%.