Dan Dungaciu: AUR nu va participa la votul pentru Guvernul Niculescu

AUR refuză să susțină guvernul Niculescu?

Dan Dungaciu a declarat clar că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) nu va oferi suport nici în niciuna dintre formele posibile al guvernului condus de Luca Niculescu, inclusiv prin prezența la votul de investitură din Parlament. A spus acest lucru în emisiunea „Marius Tucă Show”, unde a explicat motivările pentru care formațiunea a ales să se abțină de orice implicare în validarea noului executive.

Conform declarațiilor sale, nu doar că deputații și senatorii AUR nu vor vota în favoarea guvernului Niculescu, ci vor fi și fizic absenți în sala de plenă în momentul votului. Nu vom susține Guvernul Luca Niculescu.

Nici măcar nu vom participa la votul din Parlament., a afirmat Dungaciu, subliniind că această decizie nu este doar simbolică, ci reflectă o opoziție de principiu față de direcția pe care o consideră că o duce România spre instabilitate.

A adăugat că, în opinia lui, dacă PSD va decide să susțină acest guvern, România va intra într-un etapă pe care o characterizează ca „război româno-român”. Acest termen, a precizat, nu se referă la un conflict armat, ci la o luptă intensivă de valori, în care disputa nu se desfășoară prin mijloace materiale sau administrative, ci prin conflicte ideologice și culturale fundamentale.

Într-un astfel de cadru, a explicat, niciun proiect de mare envergură nu poate fi efectiv implementat, indiferent de cât ar fi bine conceput sau eficient în teorie.

„Asta e consecința lipsei stabilității”, a spus Dungaciu, argumentând că pentru a dezvolta o țară sunt necesari ani de guvernare coerentă și previsible. Conform lui, perioada necesară pentru o transformare profundă și durată este de între patru și opt ani.

„Ai nevoie de niște ani, 4 ani, 8 ani de zile ca să te dezvolți.”, a precizat, adăugând că fără această stabilitate, România va rămâne blocată într-un ciclu de confuzie și retardare.\n

A continuat prin a afirma că, în absența unui cadru politic unificator, naţiunea va rămâne percepută ca „minoră și penibilă”, conducuta de personaje pe care le consideră „minore și penibile”.

Cum diferențele istorice și de dezvoltare afectează relația dintre cele două

„România va rămâne minoră și penibilă în continuare, cu personaje minore și penibile care vor fi puse în fruntea ei.”, a declarat, exprimând îngrijorarea că lipsa unui consens național va duce la o degradare continuă a credibilității și eficienței statului.

Parte din criticile lui se adresă și desemnării lui Luca Niculescu în funcția de premier, pe care o consideră neadecvată în contexte internaționale. A fost menționat exemplul declarației lui Niculescu despre o conversație cu omologul din Costa Rica în cadrul discuțiilor privind aderarea României la OCDE. Dungaciu a ironizat acest lucru, sugerând că un astfel de eveniment nu ar trebui să fie prezentat ca un succes diplomat semnificativ, mai ales în contexte în care statele vecine și importante sunt deja membri de multă timp al organizării.

Am ajuns să avem un prim-ministru desemnat care să se laude că a vorbit cu omologul lui din Costa Rica, care ne învăța pe noi ce bine este să fii în OCDE. Toate statele importante din jurul nostru sunt deja în OCDE.

Noi suntem în competiție, ca să zic așa, cu Croația., a affirmat Dungaciu, trăgând o paralelă între poziția României și cea a Croației în procesul de integrare europeană și economică.

A evidențiat apoi diferențele de istoric și trajectorie de dezvoltare dintre cele două țări, subliniind că, deși România și Croația sunt comparabile ca dimensiune geografică și populație, ele difere semnificativ în ceea ce privește nivelul de prosperitate economică și stabilitate instituțională. „România, ca dimensiuni, se compară numai cu Polonia, care se află de mulți ani în OCDE.”, a explicat, adăugând că, în contraste, Croația a trebuit să se reconstruiască aproape de la zero după un război devastator în anii 1990.

Conform datelor pe care le-a citit, Croația a proclamat independența în 1991 din compozitia formerului stat socialist Iugoslavia, urmând apoi un război de independență între 1991 și 1995 care a dus la deteriorarea semnificativă a economiei și infrastructurii nationale. În perioada de război, venitul pe locuitor a scăzut cu aproximativ 16% în termeni reali, conform estimărilor Băncii Mondiale.

După încetarea hosților, Croația a început un proces intensiv de reconstrucție și reforme, care a culminat cu aderarea la Uniunea Europeană în 2013. În anii următori, țara a continuă să-și consolideze poziția internațională prin aderarea la spațiul Schengen și zona euro în 2023.

În 2025, conform acelorasi surse, PIB-ul pe locuitor al Croației a fost de circa 27.100 de dolari, în contrast cu aproximativ 22.500 de dolari înregistrati în România la aceeași perioadă.

Dungaciu a utilizat această comparație pentru a sublinia că, deși România nu a trecut printr-un război recent, progresul ei economic și instituțional rămâne în spatele unei țări care a trebuit să se ridice de la distrugere totală.