Datoria externă a României a crescut cu 2,45 miliarde de euro în mai

Datoria: pe termen lung, mai ușor de gestionat

Publicat: 15 iulie 2026, 17:02, de Radu Caranfil, în ECONOMIE

Știri de Ultimă Oră

Klintensiv, scutul de igienă al NIBIRU 2026Nicușor Dan la Kiev: România, alături de Ucraina și Moldova pe drumul europeanFostul ministru de Externe ungar, Peter Szijjarto, părăsește politica pentru gigantul chinez BYDFără noi taxe în 2027, dar agențiile de rating avertizează

La sfârșitul lunii mai 2026, angajamentele financiare externe ale României au atins un total de 230,914 miliarde de euro. Această sumă considerabilă reflectă o majorare de 2,451 miliarde de euro de la începutul anului, cu o creștere notabilă de aproximativ 1,36 miliarde de euro doar în luna mai. Este important de subliniat că această datorie nu se limitează la obligațiile guvernamentale, ci include și responsabilitățile financiare ale Băncii Naționale a României, ale instituțiilor bancare comerciale și ale entităților private. Prin urmare, majorarea menționată nu provine dintr-o singură sursă, ci dintr-un cumul de factori economici.

Unde ajung banii împrumutați?

Analiza structurii datoriei relevă o tendință de consolidare pe termen lung. Datoria pe termen lung a crescut la 183,922 miliarde de euro, o majorare de aproximativ 3,6 miliarde de euro față de decembrie anul precedent. Această evoluție indică o preferință pentru finanțări cu scadențe extinse, considerate mai ușor de gestionat decât obligațiile pe termen scurt. În contrast, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere de aproximativ 1,16 miliarde de euro, ajungând la 46,992 miliarde de euro. Această reorientare strategică spre împrumuturi pe termen lung sugerează o abordare mai prudentă în gestionarea riscurilor financiare.

Sectorul privat și semnalele economice

O proporție considerabilă a noilor împrumuturi externe a fost contractată de către stat. Aceste fonduri au fost utilizate preponderent pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriilor ajunse la scadență. În primele cinci luni ale anului, cheltuielile statului au depășit încasările cu 35,94 miliarde de lei, echivalentul a 1,75% din Produsul Intern Brut (PIB). Această diferență a fost compensată prin apelarea la împrumuturi atât interne, cât și externe. Astfel, fondurile suplimentare au susținut cheltuielile curente ale administrației, investițiile publice, transferurile sociale, salariile, pensiile și rambursarea datoriilor anterioare. Un aspect frecvent în gestionarea finanțelor publice este utilizarea noilor împrumuturi pentru „rostogolirea” celor vechi, adică contractarea de noi obligații pentru a le achita pe cele anterioare.

Restul creșterii datoriei externe provine din finanțările atrase de sectorul bancar și de companiile private. Aceste fonduri au fost direcționate către investiții, capital de lucru, importuri și împrumuturi inter-companii din cadrul aceluiași grup. Un indicator pozitiv în peisajul economic este reducerea deficitului de cont curent la 11,425 miliarde de euro. Cu toate acestea, un semnal mai puțin optimist este scăderea investițiilor străine directe la 2,195 miliarde de euro. Această tendință sugerează că România atrage mai puțin capital extern direct și continuă să compenseze această lipsă prin acumularea de datorii. Această abordare poate fi sustenabilă pe termen scurt, dar riscă să devină problematică pe măsură ce costurile de finanțare, adică dobânzile, încep să consume o parte tot mai mare din resursele naționale.