Datoria publică atinge 1.205 miliarde lei, iar costurile dobânzilor depășesc 42% din buget

Ce a schimbat deficitul?

Ministrul Alexandru Năzăr a publicat vineri, 16 octombrie, o analiză detaliată pe rețelele de socializare, în care subliniază că eforturile din ultimul an au permis redresarea unor dezechilibre financiare. Totuși, oficialul avertizează că aceste câștiguri se pot eroda dacă Guvernul revine la o politică de angajamente bugetare nesustenabile, finanțate prin împrumuturi.

„Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”, a transmis oficialul.

Situația macroeconomică s-a îmbunătățit vizibil: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, o tendință de reducere care s-a păstrat și în primele opt luni din 2026. Datele furnizate de Năzăr arată că deficitul pe bază cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce echivalează cu o economie de aproape 27 de miliarde de lei.

Deficitul scade!

În ciuda acestui progres, costurile asociate datoriei publice rămân ridicate. La finele lunii iulie 2026, datoria totală a atins aproximativ 60% din PIB, adică 1.205 miliarde de lei.

În primele opt luni ale anului, statul a plătit 42,1 miliarde de lei sub formă de dobânzi, o sumă cu 26,7% mai mare decât în intervalul similar din 2025.

Costurile dobânzilor rămân ridicate!

Pentru tot anul, cheltuielile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, o cifră care reduce resursele disponibile pentru sectoare critice precum educația, sănătatea și infrastructura.

Năzăr susține că reducerea deficitului trebuie continuată, fără a sacrifica investițiile esențiale pentru dezvoltarea economică. În analiza sa, oficialul descrie o istorie în care statul a cheltuit fără rigoare, a acumulat datorii și a amânat reformele de fond.

Rezultatul a fost cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și o datorie publică la nivel istoric.

Investițiile nu trebuie sacrificate!

Pentru anul 2026, ținta oficială este aducerea deficitului la 6,2% din PIB.

Năzăr consideră acest obiectiv un pas necesar, dar nu o soluție definitivă, deoarece rămâne peste pragul de referință european de 3% din PIB.

Care este țiinta?

Presiunile ar putea crește în 2027, când se va încheia perioada de acces la granturile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar costurile datoriei vor continua să apese pe buget.

De aceea, viitorul buget trebuie bazat pe estimări realiste ale veniturilor și pe priorități clar definite.

„O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanţare”, afirmă ministrul.

Protejarea ratingului suveran!

Un alt aspect crucial este protejarea ratingului suveran al României și menținerea țării în afara categoriei „junk”. Năzăr avertizează că încrederea creditorilor influențează direct costul împrumuturilor: dacă percepția asupra situației financiare se deteriorează, finanțarea devine mai scumpă, cu impact asupra bugetului și a costurilor suportate de cetățeni.

O evaluare de credit de către agenția Fitch este programată pentru luna ianuarie, iar un derapaj fiscal ar putea declanșa o reevaluare și din partea altor agenții de rating.

Pentru a limita aceste riscuri, Năzăr propune trei direcții de acțiune: îmbunătățirea colectării veniturilor, controlul strict al cheltuielilor și prioritizarea investițiilor care cresc productivitatea. Sprijinul acordat populației și economiei trebuie să fie țintit și finanțabil pe termen lung.

Ce propune ministrul?

Ministrul a evidențiat, de asemenea, creșterea investițiilor cu 19,9% în al doilea trimestru din 2026, legând acest indicator de importanța fondurilor europene într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune.

În acest moment, obiectivele principale rămân evitarea derapajelor şi menţinerea stabilităţii financiare. Traversăm în continuare o etapă de corecţie necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici.

Investițiile în creștere!

Disciplina nu înseamnă renunţare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generaţiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creştere şi responsabilitate.

Dar pentru a avea creştere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o ţară credibilă, riguroasă şi capabilă să îşi rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele.

Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm şi ulterior cerem românilor să plătească nota de plată, încheie Alexandru Năzăr.